Suruburile mai des intâlnite sunt cele cu filet triunghiular cu unghi la vârf de 60 grade (clasicul Metric), cu unghi de 55 grade (traiasca instalatorii), cu profil trapezoidal, patrat si rotund (Edison, prescurtat E). Cele cu profil rotund le vedeti la dulia becurilor. Vorbesc de suruburi cu piulita, nu cu bile sau alte minuni.
Suruburile cu profil trapezoidal:
- jocul intre surub si piulita e influentat foarte putin de numarul de inceputuri;
- poate transmite forte mai mari fata de cele cu profil triunghiular de marimi asemanatoare (profilul fiind mai gros rezista mai bine si fortele de frecare sunt ceva mai mici);
- mai totdeauna suruburile si piulitele se executa pe strung (desi am vazut si tarozi pentru profil trapezoidal), de aceea sansele sa fie executate bine sunt mai mari (uneori filierele pentru profil triunghiular pot rupe filetul sau pot scoate o rugozitate nesatisfacatoare a suprafetelor flancului);
Pentru lungimi mari cele trapezoidale pot avea "burta", adica pot fi putin neuniforme pe lungime, in functie de metoda folosita la strunjire. Pentru acelasi diametru exterior al barei pasul este deseori mai mare la cel trapezoidal.
Pentru doua inceputuri pasul este dublu, se dubleaza viteza de deplasare dar se pierde din forta (vorbim de componenta axiala) si se dubleaza incrementul liniar (intre doi pasi consecutivi ai motorului). Se executa mai greu ca suruburile cu profil triunghiular, dar mai usor ca cele cu profil patrat. Sunt suruburi in unele imprimante cu 4 inceputuri si pas foarte mare. Cred totusi ca scopul nu este de a obtine pasi mari ci de a obtine precizie de pozitionare a piulitei (saniei) cât mai mare (pas cât mai mic, jocuri cât mai mici). Viteza e o problema pentu avansurile rapide (care pot fi obtinute in acest caz doar din turatia mare a motoarelor) si pentru deplasarile la capat de cursa. Pentru prelucrari in metale sau materiale dure suruburile asigura forta si precizie, suficient de mari.
Parerea mea e ca din cele de mai sus, cele mai bune sunt cele cu profil patrat. Se executa putin mai greu, frecarea pe flancuri poate fi mult micsorata, se pot rectifica mai usor ca cele trapezoidale (nu sunt probleme legate de unghiuri). Strungurile au in general, ca element de transmitere a miscarii de la cutia de filete la carucior un surub cu profil patrat, nu trapezoidal.
In general suruburile nu sunt elemente de ghidare, (dar pot fi facute!) si in mod normal filetul nu centreaza piulita. Ca ierarhie privind performantele in domeniul nostru (transmiterea miscarii) as considera suruburile cu bile, apoi pe cele cu profil patrat, cu profil trapezoidal si ultimele cu profil triunghiular. Jocul se micsoreaza prin folosirea a doua piulite, uzura prin prelucrare ingrijita a flancurilor (+ rectificare). De obicei cuplul de materiale pentru surub-piulita se alege in asa fel incât sa se uzeze predominant piulita, nu surubul.
Aceasta postare a fost editata de bitex: 05 December 2003 - 06:49 PM