Ajutor
Mersi dle. MIG, ne-ai facut capu’ patrat, B) dar ai dreptate si concluziile acelea de bun simt de la sfrsit cred ca trebuie stiute pe de rost si aplicate intotdeauna.
Altfel daca stam sa socotim ca de fapt Ixx tinde spre zero, Iyy e cam la fel cu Izz deci suntem mereu pe langa nota -1 la purtare, ne-am lasa de lansari…
Lucrurile acestea de detalii au fost si sunt ignorate in cele mai multe cazuri, si astfel se explica unele rezultate “curioase†care apreau la competitii pe rachete neverificate indeajuns in prealabil si care zburau suspect de putin comparativ cu altele foarte asemanatoare. Acolo insa se merge “pe muchie†cu centrajul, in marea majoritate a cazurilor nu se pune greutate suplimentara pe nicaieri, din contra, se scoate cat mai mult posibil ca modelul sa fie usor. Cu toate astea, rachete necentrate practic nu se intalnesc acolo, poate un zbor dintr-o mie. Se fac foarte multe lansari de proba.
Eu am chiar acum in lucru o racheta cu un singur motor, dar mare (clasa H sau I) care daca ar fi sa ma iau dupa calculator ar ajunge pe la 320 m/s daca i-as pune motorul cel mai mare care incape in locasul pe care l-am prevazut. Voi pune unul mai mic, H daca fac rost, dar si cu acela ar trece de 200m/s. Ce e clar este ca daca as vrea sa trec la supersonic, as avea nevoie de un motor mult mai mare, pentru o diferenta mica de viteza in plus. E si legea aceea ca daca vrei sa dublezi viteza ai nevoie de un motor de 8 ori mai puternic dar aici e caz special, ‘zidul de caramida†de care vorbea MIG 29. Cu toate astea ma mai gandesc daca sa acoper totul cu fibra de sticla pentru rigidizare suplimentara, mi-ar creste greuatea cu cel putin 25% fata de cat e acum adica cam 1 kg , de unde viteza mai mica, etc. Dar nu asta conteaza, ci sa mearga cum trebuie si sa o pot recupera.
Vreau sa mentionez, ca fapt divers, ca se poate zbura si cu pozitiile centrelor de presiune si greutate inversate, adica exact pe dos decat in mod obisnuit. Chiar am facut un studiu publicat si am lansat de cateva ori in aceasta configuratie. De fapt s-au facut sute de rachete asa, prin anii 80 la proba de deltaplane: corp foarte lung, de 30-40 diametre, fara greutate in varf, aripioare mici. Stabilitatea era excelenta.
Dar: Cg era sub Cp la distanta mare, obiectul fiind static stabil, ca un “hopa-mitica†daca mai stiti ce e acela: cum il puneai, tot in picioare cadea :) .
Odata in timpul unui concurs la deltaplane 40 Ns, o racheta s-a intepenit cu inelele pe rampa, n-a deranjat-o prea tare, a scos rampa din pamant si a plecat cu ea, zbor stabil !
Nu recomand sa incercati deocamdata, daca aplicati cele exspuse anterior de MIG 29 e perfect. Lumea nu e numai in alb si negru, mai e si gri, roz…
- Nu puteti crea un topic nou
Raspuns nou
rachete ghidate cateva clipuri/discutie
Citare Multipla
#32
MIG-29 
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 17 January 2007 - 02:18 AM
Salutari!
Nu doream sa fac capul mare nimanui ci doream sa prezint lucruri ce pot fi utile membrilor forumului... de aceea e forum, sa impartasim opinii, pareri, informatii. Altfel putem pune lacatul pe server si ne ocupam fiecare de treaba lui.
Da, Ixx tinde catre zero si Iyy este egal cu Izz (asta daca n-are damburi racheta :) )... in cazurile intalnite in practica raportul respectiv se va apropia destul de mult de -1... si tocmai de aceasta tendinta de a se apropia asimptotic dorim sa ne tinem departe. Pentru un cilindru raportul respectiv este binisor peste 0.9 ... Pentru rachete ce folosesc configuratie "normala" nu scade sub 0.8. Bineinteles ca se poate proiecta racheta astfel incat sa scada sub 0.8
Am vazut de nenumarate ori rachetomodele de competitie cu centrarea la limita sau chiar si cu CG-ul si CP-ul cu locurile inversate (in acest caz asa cum zicea si liviu123 distanta e mult mai mare decat 2 calibre). Ba pot da exemple de rachete militare ce au asemenea "anomalii" sau care au aripioare puse unde te astepti mai putin... mai precis pe con... de ce? tocmai pentru marirea manevrabilitatii. Nu uitati insa ca rachetele respective au sistem de ghidare mult mai costisitor decat casele/masinile multora dintre noi B) Sunt instabile din punct de vedere aerodinamice dar sunt mentinute pe traiectorie prin bucle feedback ce actioneaza tot timpul si iau deciziile necesare. Similar cu situatia F-117-ului, B-2-ului etc. De asemenea daca liviu123 a publicat studiul respectiv poate il furnizeaza si pe forum pentru membrii interesati. Eu unul as fi interesat si sunt sigur ca mai sunt multi la fel de interesati.
Repet si imi mentin parerea: pentru o racheta (rachetomodel, racheta experimentala etc.) neghidata VRETI sa aveti centrarea statica si dinamica pusa la punct, VRETI sa aveti structura solid construita si NU DORITI cuplarea inertiala de roliu :D
In mesajele urmatoare voi incerca sa discut cateva elemente legate de proiectarea structurii rachetelor si problemele aferente de care trebuie tinut cont.
despre racheta supersonica: liviu123 zicea ca pentru a sari din subsonic in supersonic are nevoie de o crestere semnificativa a performantei motorului. Asa este.. deoarece coeficientul de rezistenta la inaintare sufera un salt semnificativ in zona trecerii de la subsonic la supersonic. Acest salt are loc datorita fenomenelor de compresibilitate a aerului din jurul rachetei, fenomene ce apar datorita vitezei de zbor a rachetei ce este superioara vitezei sunetului in mediul respectiv...
Totusi o metoda ce nu trebuie ignorata atunci cand dorim saupgradam la supersonic este: sa incercam sa micsoram pe cat posibil coeficientul de rezistenta la inaintare. Aceasta ne salveaza de o parte din necesarul initial de performanta suplimentara a motorului care ne-ar fi dus supersonic. Cum micsoram coeficientul de rezistenta la inaintare?
Ne asiguram ca folosim ogiva sau elipsoid pentru con si incepem sa marim progresiv lungimea conului. Vom observa ca pentru un diametru fixat, pe masura ce crestem lungimea conului, coeficientul de rezistenta la inaintare va scade. Cu cat? Pentru o racheta cu diametru de 90 mm si lungimea totala de 1700 mm ... daca folosim un con de 100 mm lungime avem un varf de Cd pe tranzitia subsonic/supersonic de peste 1.0 si daca crestem lungimea pana la 500 mm pentru con vom avea un varf de Cd pentru tranzitia subsonic/supersonic de aproximativ 0.50 (vezi figurile atasate la urmatoarele doua mesaje)... o descrestere semnificativa a coeficientului de rezistenta la inaintare, nu-i asa?
De asemenea daca numarul initial al stabilizatoarelor este mai mare de 3... vrem sa reducem numarul lor la 3. Totodata vrem sa micosoram suprafata stabilizatoarelor si grosimea lor realizandu-le biconvexe.
Putem incerca eventual sa adoptam o coada pe racheta (tail boat pe americana... in romana nu stiu cum se numeste... traduc doar cuvant cu cuvant: coada de barca... cu siguranta ati vazut asa ceva). Aceasta reduce coeficientul de rezistenta la inaintare. ATENTIE! Introduce un efect advers in stabilitatea rachetei... si efectul e direct proportional cu lungimea acestui tailboat.
Pana la urma totul va reprezenta o solutie de compromis dar sunt convins ca realizand asemenea optimizari, putem sa ducem o racheta de la subsonic la supersonic cu mai putina diferenta de performanta in motor decat ar fi nevoie initial.
MIG-29
Nu doream sa fac capul mare nimanui ci doream sa prezint lucruri ce pot fi utile membrilor forumului... de aceea e forum, sa impartasim opinii, pareri, informatii. Altfel putem pune lacatul pe server si ne ocupam fiecare de treaba lui.
Da, Ixx tinde catre zero si Iyy este egal cu Izz (asta daca n-are damburi racheta :) )... in cazurile intalnite in practica raportul respectiv se va apropia destul de mult de -1... si tocmai de aceasta tendinta de a se apropia asimptotic dorim sa ne tinem departe. Pentru un cilindru raportul respectiv este binisor peste 0.9 ... Pentru rachete ce folosesc configuratie "normala" nu scade sub 0.8. Bineinteles ca se poate proiecta racheta astfel incat sa scada sub 0.8
Am vazut de nenumarate ori rachetomodele de competitie cu centrarea la limita sau chiar si cu CG-ul si CP-ul cu locurile inversate (in acest caz asa cum zicea si liviu123 distanta e mult mai mare decat 2 calibre). Ba pot da exemple de rachete militare ce au asemenea "anomalii" sau care au aripioare puse unde te astepti mai putin... mai precis pe con... de ce? tocmai pentru marirea manevrabilitatii. Nu uitati insa ca rachetele respective au sistem de ghidare mult mai costisitor decat casele/masinile multora dintre noi B) Sunt instabile din punct de vedere aerodinamice dar sunt mentinute pe traiectorie prin bucle feedback ce actioneaza tot timpul si iau deciziile necesare. Similar cu situatia F-117-ului, B-2-ului etc. De asemenea daca liviu123 a publicat studiul respectiv poate il furnizeaza si pe forum pentru membrii interesati. Eu unul as fi interesat si sunt sigur ca mai sunt multi la fel de interesati.
Repet si imi mentin parerea: pentru o racheta (rachetomodel, racheta experimentala etc.) neghidata VRETI sa aveti centrarea statica si dinamica pusa la punct, VRETI sa aveti structura solid construita si NU DORITI cuplarea inertiala de roliu :D
In mesajele urmatoare voi incerca sa discut cateva elemente legate de proiectarea structurii rachetelor si problemele aferente de care trebuie tinut cont.
despre racheta supersonica: liviu123 zicea ca pentru a sari din subsonic in supersonic are nevoie de o crestere semnificativa a performantei motorului. Asa este.. deoarece coeficientul de rezistenta la inaintare sufera un salt semnificativ in zona trecerii de la subsonic la supersonic. Acest salt are loc datorita fenomenelor de compresibilitate a aerului din jurul rachetei, fenomene ce apar datorita vitezei de zbor a rachetei ce este superioara vitezei sunetului in mediul respectiv...
Totusi o metoda ce nu trebuie ignorata atunci cand dorim saupgradam la supersonic este: sa incercam sa micsoram pe cat posibil coeficientul de rezistenta la inaintare. Aceasta ne salveaza de o parte din necesarul initial de performanta suplimentara a motorului care ne-ar fi dus supersonic. Cum micsoram coeficientul de rezistenta la inaintare?
Ne asiguram ca folosim ogiva sau elipsoid pentru con si incepem sa marim progresiv lungimea conului. Vom observa ca pentru un diametru fixat, pe masura ce crestem lungimea conului, coeficientul de rezistenta la inaintare va scade. Cu cat? Pentru o racheta cu diametru de 90 mm si lungimea totala de 1700 mm ... daca folosim un con de 100 mm lungime avem un varf de Cd pe tranzitia subsonic/supersonic de peste 1.0 si daca crestem lungimea pana la 500 mm pentru con vom avea un varf de Cd pentru tranzitia subsonic/supersonic de aproximativ 0.50 (vezi figurile atasate la urmatoarele doua mesaje)... o descrestere semnificativa a coeficientului de rezistenta la inaintare, nu-i asa?
De asemenea daca numarul initial al stabilizatoarelor este mai mare de 3... vrem sa reducem numarul lor la 3. Totodata vrem sa micosoram suprafata stabilizatoarelor si grosimea lor realizandu-le biconvexe.
Putem incerca eventual sa adoptam o coada pe racheta (tail boat pe americana... in romana nu stiu cum se numeste... traduc doar cuvant cu cuvant: coada de barca... cu siguranta ati vazut asa ceva). Aceasta reduce coeficientul de rezistenta la inaintare. ATENTIE! Introduce un efect advers in stabilitatea rachetei... si efectul e direct proportional cu lungimea acestui tailboat.
Pana la urma totul va reprezenta o solutie de compromis dar sunt convins ca realizand asemenea optimizari, putem sa ducem o racheta de la subsonic la supersonic cu mai putina diferenta de performanta in motor decat ar fi nevoie initial.
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 17 January 2007 - 02:49 AM
#34
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 17 January 2007 - 02:33 AM
Coeficient de rezistenta la inaintare pentru racheta de 1700 mm lungime si con ogiva tangenta de 500 mm lungime.
In fisierul atasat mesajului anterior precum si in fisierul atasat acestui mesaj observati mai ales coeficientul de rezistenta in zona tranzitiei subsonic/supersonic.
MIG-29
P.S.: rezultate obtinute cu ajutorul pachetului de software Aerolab.
In fisierul atasat mesajului anterior precum si in fisierul atasat acestui mesaj observati mai ales coeficientul de rezistenta in zona tranzitiei subsonic/supersonic.
MIG-29
P.S.: rezultate obtinute cu ajutorul pachetului de software Aerolab.
Imagini atasate
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 17 January 2007 - 02:34 AM
#35
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 17 January 2007 - 07:33 AM
Mai Mig, pachetul ala de muschi Aerolab cred eu ca e cam varza.
Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit.
Nu e nevoie sa ai pretentia sa faci simulare pt viteze supersonice.
Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit.
Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile. Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?
Dar nu exclud ca tu acolo sa ai o versiune mai strasnica, Aerolabul meu il am de vreo 3 ani si de cand mi-am pierdut increderea in el l-am lasat deoparte.
Spor la treaba.
Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit.
Nu e nevoie sa ai pretentia sa faci simulare pt viteze supersonice.
Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit.
Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile. Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?
Dar nu exclud ca tu acolo sa ai o versiune mai strasnica, Aerolabul meu il am de vreo 3 ani si de cand mi-am pierdut increderea in el l-am lasat deoparte.
Spor la treaba.
#36
liviu123
- Senior
-
- Grup: Members
- Postari: 377
- Inregistrat: 15-October 06
Postat 17 January 2007 - 09:39 PM
[QUOTE]
"Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit.
Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile. Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 "
A dat rezultat contrar a ceea ce stim dinainte, dar oare singura diferenta a fost raza la varf ?
La rachete spatiale e intr-adevar vorba de un compromis intre costuri si performanta si in general asta se intampla peste tot, doar ca acolo unde sunt bagati bani mai multi si compromisul poate fii mai serios. Varful acela de la Ariane se arunca de altfel imediat dupa pornirea treptei a 2a, dupa ce maximul presiunii dinamice va fii trecut de mult.
La o racheta de amatori, despre care vorbim aici, in cea mai mare parte a timpului regimul de zbor este subsonic si deci forma trebuie adaptata ca sa fie indeplinit criteriul economic si de performanta si pentru acest regim. Sigur ca trebuie sa reziste si la viteze mult mai mari, dar pentru timp f. scurt poate doar 15 % din timpul total de zbor.
"Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit.
Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile. Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 "
A dat rezultat contrar a ceea ce stim dinainte, dar oare singura diferenta a fost raza la varf ?
La rachete spatiale e intr-adevar vorba de un compromis intre costuri si performanta si in general asta se intampla peste tot, doar ca acolo unde sunt bagati bani mai multi si compromisul poate fii mai serios. Varful acela de la Ariane se arunca de altfel imediat dupa pornirea treptei a 2a, dupa ce maximul presiunii dinamice va fii trecut de mult.
La o racheta de amatori, despre care vorbim aici, in cea mai mare parte a timpului regimul de zbor este subsonic si deci forma trebuie adaptata ca sa fie indeplinit criteriul economic si de performanta si pentru acest regim. Sigur ca trebuie sa reziste si la viteze mult mai mari, dar pentru timp f. scurt poate doar 15 % din timpul total de zbor.
#37
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 17 January 2007 - 11:06 PM
MrSpace, la 17 Jan 2007, 07:33, a spus:
Mai Mig, pachetul ala de muschi Aerolab cred eu ca e cam varza.
Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit.
Nu e nevoie sa ai pretentia sa faci simulare pt viteze supersonice.
Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit.
Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile. Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?
Dar nu exclud ca tu acolo sa ai o versiune mai strasnica, Aerolabul meu il am de vreo 3 ani si de cand mi-am pierdut increderea in el l-am lasat deoparte.
Spor la treaba.
Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit.
Nu e nevoie sa ai pretentia sa faci simulare pt viteze supersonice.
Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit.
Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile. Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?
Dar nu exclud ca tu acolo sa ai o versiune mai strasnica, Aerolabul meu il am de vreo 3 ani si de cand mi-am pierdut increderea in el l-am lasat deoparte.
Spor la treaba.
NU inteleg care este problema cu Aerolab :rolleyes:
1.) discutam despre saltul de coeficient de rezistenta la tranzitia subsonic supersonic (lucrurile prezentate in graficile respective sunt corecte).
2.) 0.7 Mach desi e viteza subsonica... nu e chiar lipsita de probleme.. deja in acest domeniu de viteze se considera ca este subsonic inalt... viteze "fara probleme" sunt cele sub 0.5 Mach
3.) am incercat Aerolab si iata rezultatele (fisierele atasate la urmatoarele doua mesaje) pentru viteza la 0.7 Mach racheta de 1700 mm lungime, 100 mm diametru cu un con de 500 mm lungime si profil in primul gaz tangent ogiva si in celalalt elipsoid.
MIG-29
#42
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 17 January 2007 - 11:26 PM
Dupa cum vedem pe portiunea respectiva conul tangenta ogiva da o forta de rezistenta la inaintare mai mica decat elipsoidul. Acest lucru este mai clar daca privim graficele 0.5-0.9 Mach.
Daca studiem aceleasi lucruri pe portiunea supersonica constatam urmatoarele:
tranzitia la supersonic nu este nicidecum la fel de "vizibila" pe cat erau diferentele pe portiuni mici subsonic. IN acelasi timp observam ca pe subsonic presiunea de rezistenta a ogivei e aproape inexistenta crescand puternic pe portiunea supersonica in timp ce pentru elipsoid exista ceva presiune de rezistenta reziduala pe subsonic iar cresterea pe supersonic NU ESTE nicidecum la fel de vizibila pe cat este la ogiva... cu alte cuvinte curba este mai indulcita.
Vedem de asemenea ca frecarea cu suprafata (asa zisa skin friction) este mai mare la elipsoid decat la ogiva (mai multa suprafata; nimic absurd).
Deci Mr. Space care erau problemele cu Aerolab? :rolleyes:
MIG-29
Daca studiem aceleasi lucruri pe portiunea supersonica constatam urmatoarele:
tranzitia la supersonic nu este nicidecum la fel de "vizibila" pe cat erau diferentele pe portiuni mici subsonic. IN acelasi timp observam ca pe subsonic presiunea de rezistenta a ogivei e aproape inexistenta crescand puternic pe portiunea supersonica in timp ce pentru elipsoid exista ceva presiune de rezistenta reziduala pe subsonic iar cresterea pe supersonic NU ESTE nicidecum la fel de vizibila pe cat este la ogiva... cu alte cuvinte curba este mai indulcita.
Vedem de asemenea ca frecarea cu suprafata (asa zisa skin friction) este mai mare la elipsoid decat la ogiva (mai multa suprafata; nimic absurd).
Deci Mr. Space care erau problemele cu Aerolab? :rolleyes:
MIG-29
#43
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 17 January 2007 - 11:28 PM
vizavi de varful rotunjor...
tu zici: "Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit."
Tin sa te informez ca varf rotunjor nu cred sa existe la parabolic sau tangent ogiva :rolleyes: poate la elipsoid... pentru cunoscatori-> elipsoid si parabolic nu-s una si aceeasi chestie :)
tot tu zici: "Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit."
Dupa cum vezi pentru aceeasi geometrie (acelasi diametru de baza si aceeasi lungime totala a conului montat pe una si aceeasi racheta -acelasi corp, stabilizatoare) coeficientul de rezistenta la inaintare pentru ogiva tangent comparat cu cel pentru elipsoid este mai mic pe domeniul 0-0.7 Mach (este el mai mic si pe alte domenii dar nu discutam aici despre ele). Deci cele afirmate de Mr. Space nu-s chiar adevarate.
Faptul ca ogiva are PENTRU ACEEASI GEOMETRIE coeficient de rezistenta la inaintare mai redus decat elipsa nu inseamna nicidecum ca varful e fruncea (nici macar pe subsonic) :) In functie de misiune iti poti dimensiona un elipsoid care fata de o ogiva sa aiba un coeficient de rezistenta mai mic- si asta tine de geometrie mai precis de raportul intre lungimea conului si diametrul la baza.
Daca ai nevoie sa montezi de exemplu un vizor in infrarosu in varful rachetei atunci va trebuie sa folosesti o geometrie elipsoidala a rachetei. Si totusi ce te faci cu coeficientul de rezistenta la inaintare? Well, il poti micsora daca maresti L/D si daca faci o serie de alte artificii.
Prin urmare lucrurile nu sunt chiar asa cum sunt prezentate de Mr. Space.
MIG-29
P.S.: in cele de mai sus am folosit Aerolab doar pentru ca este disponibil majoritatii dintre noi.. nu cred ca ii convenea cuiva sa incep sa dau exemple din Fluent a carui licenta costa nu stiu cate mii de dolari...In plus si utilizarea aerolabului este destul de simpla comparativ cu alte pachete de software (cu sau fara bani). A nu se intelege ca Aerolab-ul (sau orice alt software) reprezinta perfectiunea intruchipata. Ba dimpotriva!
tu zici: "Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit."
Tin sa te informez ca varf rotunjor nu cred sa existe la parabolic sau tangent ogiva :rolleyes: poate la elipsoid... pentru cunoscatori-> elipsoid si parabolic nu-s una si aceeasi chestie :)
tot tu zici: "Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit."
Dupa cum vezi pentru aceeasi geometrie (acelasi diametru de baza si aceeasi lungime totala a conului montat pe una si aceeasi racheta -acelasi corp, stabilizatoare) coeficientul de rezistenta la inaintare pentru ogiva tangent comparat cu cel pentru elipsoid este mai mic pe domeniul 0-0.7 Mach (este el mai mic si pe alte domenii dar nu discutam aici despre ele). Deci cele afirmate de Mr. Space nu-s chiar adevarate.
Faptul ca ogiva are PENTRU ACEEASI GEOMETRIE coeficient de rezistenta la inaintare mai redus decat elipsa nu inseamna nicidecum ca varful e fruncea (nici macar pe subsonic) :) In functie de misiune iti poti dimensiona un elipsoid care fata de o ogiva sa aiba un coeficient de rezistenta mai mic- si asta tine de geometrie mai precis de raportul intre lungimea conului si diametrul la baza.
Daca ai nevoie sa montezi de exemplu un vizor in infrarosu in varful rachetei atunci va trebuie sa folosesti o geometrie elipsoidala a rachetei. Si totusi ce te faci cu coeficientul de rezistenta la inaintare? Well, il poti micsora daca maresti L/D si daca faci o serie de alte artificii.
Prin urmare lucrurile nu sunt chiar asa cum sunt prezentate de Mr. Space.
MIG-29
P.S.: in cele de mai sus am folosit Aerolab doar pentru ca este disponibil majoritatii dintre noi.. nu cred ca ii convenea cuiva sa incep sa dau exemple din Fluent a carui licenta costa nu stiu cate mii de dolari...In plus si utilizarea aerolabului este destul de simpla comparativ cu alte pachete de software (cu sau fara bani). A nu se intelege ca Aerolab-ul (sau orice alt software) reprezinta perfectiunea intruchipata. Ba dimpotriva!
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 17 January 2007 - 11:36 PM
#44
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 18 January 2007 - 01:30 AM
MIG-29, la 17 Jan 2007, 23:26, a spus:
Deci Mr. Space care erau problemele cu Aerolab? :rolleyes:
Bai, tu ai alta versiune. nu se pune.
Nu mai stiu toate detaliile la ce am incercat acu.. 3 ani.. ca nu-s nebun.
Dar un lucru era clar, pt viteze subsonice conul rotunjor se freca mai grau ca unul ascutit (lungimea si diametrul nu le-am modificat).
O sa caut pe Cd-uri unde e rabla de Aerolab pe care o aveam.
Tu mai bine baga un link cu ultima versiune.
Cat despre Flunet.. As fi preferat sa vad ceva facut acolo am mai multa incredere in ce face
Fluent fata de Aerolab.
Apropo de Aerolab, vad ca e f distept, simuleaza pana la 8Mach. moamaa.. de unde stiu daca nu ma minte?!
Din ce grafice mai ocheam prin carti coeficientul de rezistenta in domeniul supersonic era peste coeficientul de "frecare" la vit subsonice. Iar la Aerolab scade dupa Mach 2 intr-o veselie. Cum sta treaba?
Mai bine baga doua simulari: Flunet VS Aerolab pentru aceasi situatie, ca nu te cred pe cuvant. Vb serios, mor de curiozitate sa vad cat de precis e Aerolab ista.
Somn ushor.
PS Si zi si tu Con rotunjior si con ascutit..., trebuie acum sa instalez toti virusii sa vad la ce te referi!
Aceasta postare a fost editata de MrSpace: 18 January 2007 - 01:31 AM
#45
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 18 January 2007 - 01:43 AM
"Din ce grafice mai ocheam prin carti coeficientul de rezistenta in domeniul supersonic era peste coeficientul de "frecare" la vit subsonice."
Despre care coeficient vorbesti? Ca si forta asta de rezistenta e de mai multe tipuri: de frecare de suprafata, indusa, etc.
Aerolab-ul simuleaza de la 0 la 8 Mach si foloseste librarii dedicate din aerodinamica. Foloseste atat rezultate semi-empirice cat si tabele de date obtinute in tunele aerodinamice.
In plus nu trebuie uitat ca respectivul coeficient de rezistenta la inaintare intra in ecuatii diferite atunci cand calculezi forta de rezistenta pentru viteze subsonic comparativ cu atunci cand calculezi forta de rezistenta la inaintare pentru viteze supersonice. In general pe vitezele supersonice ai diferite componente ale fortei de rezistenta ce devin semnificative comparativ cu regimul subsonic. Si forta de rezistenta de unda este una dintre componentele la care ma gandesc cand spun acest lucru. Totusi curgerile supersonice sunt considerate a fi mult mai stabile si mult mai cuminti din punct de vedere matematic decat cele subsonic inalte/transonic (iar peste 0.7-0.8 Mach deja intri in regim transonic si deja poti vedea efecte de divergenta in expresiile matematice ale fortelor de rezistenta; functiile nu mai sunt neaparat continui si iarasi ma simt nevoit sa mentionez ca pentru fiecare caz in parte trebuie facuta analiza separata lucrurile spuse mai sus fiind doar "ghiduri" generale).
Totodata pentru curgerile supersonice se incearca sa se minimizeze forta de rezistenta de unda si asta se poate face folosind chiar si o lege semi-empirica numita legea ariilor si anume sa minimizezi discontinuitatile de suprafata ale corpului/rachetei/avionului respectiv. Repet, e o lege SEMI-EMPIRICA.
De asemenea pentru curgerile supersonice/hipersonice rezistenta la inaintare (proportionala cu fluxul de caldura generata prin frecare) este minima pentru corpurile "tocite" (asa numitele blunt body in engleza) iar raza "varfului" este un parametru important ce intra in ecuatia ce "prezice" fluxul de caldura generat la miscarea prin atmosfera. Raza respectiva intra in ecuatii de genul R^n precum si in alte expresii mai complexe.
De ce mentionez aceste lucruri? Pentru ca toate aceste lucruri pot duce la rezultate curioase pentru cei care nu le cunosc si care cred ca doar folosirea unui software si stiutul a trei denumiri ii face aerodinamicieni :rolleyes:
In acelasi timp pentru lucrurile de genul celor de mai sus se face consultanta pe bani iar la ARCA cred ca trebuie sa aveti pe cineva pe cine poti sa intrebi :)
Prin urmare, zic eu, ca Aerolab este suficient de bun pentru intentiile noastre asta daca il folosim dupa ce studiem aerodinamica (si asta nu se doreste a fi ironie ci doar observatie: rezultatele maxime dintr-un program de modelare aerodinamica se obtin DUPA CE trecem prin 1-2 ani de calcule pe hartie cu creionul... altfel si Word-ul face treaba :) ).
Nota edit: ziceam ca este bun pentru intentiile noastre (Aerolabul)... ai fi surprins sa vezi cat de aproape sunt prezicerile pachetului asta de software pentru unele (pe care am avut ocazia sa pun mana) rachete militare...
Versiunea Aerolab pe care o am eu este cea care este postata pe website-ul lor. Daca incerci sa cauti pe google.com o gasesti usor ca fiind disponibila la adresa: http://users.cybercity.dk/~dko7904/DARK/do.../aerolab1_3.zip
Nu cred ca Fluent se poate compara cu Aerolab deoarece sunt doua lucruri diferite... Fluent este dedicat CFD-ului si anume modelarii curgerilor pe diferite suprafete pe cand Aerolab-ul este dedicat obtinerii unor rezultate numerice pentru diferitele caracteristici ale unei rachete. Cu alte cuvinte aerolabul foloseste date precalculate, tabele cu date experimentale etc. pentru a obtine aceste valori in timp ce Fluent-ul iti rezolva ecuatiile de curgere prin diferite metode numerice pentru diferite geometrii. O prima problema care tine fluent-ul departe de incepatori este generarea unui grid corespunzator pentru diferite geometrii (asta daca ignoram cealalta problema si anume a pretului).
MIG-29
Despre care coeficient vorbesti? Ca si forta asta de rezistenta e de mai multe tipuri: de frecare de suprafata, indusa, etc.
Aerolab-ul simuleaza de la 0 la 8 Mach si foloseste librarii dedicate din aerodinamica. Foloseste atat rezultate semi-empirice cat si tabele de date obtinute in tunele aerodinamice.
In plus nu trebuie uitat ca respectivul coeficient de rezistenta la inaintare intra in ecuatii diferite atunci cand calculezi forta de rezistenta pentru viteze subsonic comparativ cu atunci cand calculezi forta de rezistenta la inaintare pentru viteze supersonice. In general pe vitezele supersonice ai diferite componente ale fortei de rezistenta ce devin semnificative comparativ cu regimul subsonic. Si forta de rezistenta de unda este una dintre componentele la care ma gandesc cand spun acest lucru. Totusi curgerile supersonice sunt considerate a fi mult mai stabile si mult mai cuminti din punct de vedere matematic decat cele subsonic inalte/transonic (iar peste 0.7-0.8 Mach deja intri in regim transonic si deja poti vedea efecte de divergenta in expresiile matematice ale fortelor de rezistenta; functiile nu mai sunt neaparat continui si iarasi ma simt nevoit sa mentionez ca pentru fiecare caz in parte trebuie facuta analiza separata lucrurile spuse mai sus fiind doar "ghiduri" generale).
Totodata pentru curgerile supersonice se incearca sa se minimizeze forta de rezistenta de unda si asta se poate face folosind chiar si o lege semi-empirica numita legea ariilor si anume sa minimizezi discontinuitatile de suprafata ale corpului/rachetei/avionului respectiv. Repet, e o lege SEMI-EMPIRICA.
De asemenea pentru curgerile supersonice/hipersonice rezistenta la inaintare (proportionala cu fluxul de caldura generata prin frecare) este minima pentru corpurile "tocite" (asa numitele blunt body in engleza) iar raza "varfului" este un parametru important ce intra in ecuatia ce "prezice" fluxul de caldura generat la miscarea prin atmosfera. Raza respectiva intra in ecuatii de genul R^n precum si in alte expresii mai complexe.
De ce mentionez aceste lucruri? Pentru ca toate aceste lucruri pot duce la rezultate curioase pentru cei care nu le cunosc si care cred ca doar folosirea unui software si stiutul a trei denumiri ii face aerodinamicieni :rolleyes:
In acelasi timp pentru lucrurile de genul celor de mai sus se face consultanta pe bani iar la ARCA cred ca trebuie sa aveti pe cineva pe cine poti sa intrebi :)
Prin urmare, zic eu, ca Aerolab este suficient de bun pentru intentiile noastre asta daca il folosim dupa ce studiem aerodinamica (si asta nu se doreste a fi ironie ci doar observatie: rezultatele maxime dintr-un program de modelare aerodinamica se obtin DUPA CE trecem prin 1-2 ani de calcule pe hartie cu creionul... altfel si Word-ul face treaba :) ).
Nota edit: ziceam ca este bun pentru intentiile noastre (Aerolabul)... ai fi surprins sa vezi cat de aproape sunt prezicerile pachetului asta de software pentru unele (pe care am avut ocazia sa pun mana) rachete militare...
Versiunea Aerolab pe care o am eu este cea care este postata pe website-ul lor. Daca incerci sa cauti pe google.com o gasesti usor ca fiind disponibila la adresa: http://users.cybercity.dk/~dko7904/DARK/do.../aerolab1_3.zip
Nu cred ca Fluent se poate compara cu Aerolab deoarece sunt doua lucruri diferite... Fluent este dedicat CFD-ului si anume modelarii curgerilor pe diferite suprafete pe cand Aerolab-ul este dedicat obtinerii unor rezultate numerice pentru diferitele caracteristici ale unei rachete. Cu alte cuvinte aerolabul foloseste date precalculate, tabele cu date experimentale etc. pentru a obtine aceste valori in timp ce Fluent-ul iti rezolva ecuatiile de curgere prin diferite metode numerice pentru diferite geometrii. O prima problema care tine fluent-ul departe de incepatori este generarea unui grid corespunzator pentru diferite geometrii (asta daca ignoram cealalta problema si anume a pretului).
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 18 January 2007 - 01:57 AM
#46
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 18 January 2007 - 01:56 AM
MIG-29, la 18 Jan 2007, 01:43, a spus:
Nu cred ca Fluent se poate compara cu Aerolab deoarece sunt doua lucruri diferite... Fluent este dedicat CFD-ului si anume modelarii curgerilor pe diferite suprafete pe cand Aerolab-ul este dedicat obtinerii unor rezultate numerice pentru diferitele caracteristici ale unei rachete. Cu alte cuvinte aerolabul foloseste date precalculate, tabele cu date experimentale etc. pentru a obtine aceste valori in timp ce Fluent-ul iti rezolva ecuatiile de curgere prin diferite metode numerice pentru diferite geometrii. O prima problema care tine fluent-ul departe de incepatori este generarea unui grid corespunzator pentru diferite geometrii (asta daca ignoram cealalta problema si anume a pretului).
M-ai spart, tu nu vrei sa ne arati ce zice Fluent despre o rachetuta!!! ma dezamagesti.
In filmuletul lui Rutan despre X-Prize facea un bazat niste simulari legate de frecare ("drag " pe limba ta :rolleyes: ) Poti sa bagi si tu o simulare din aia shucare sa comparam cu Aerolab?
Eu sunt electronist si nu o sa fac 1-2 ani de socoteli de aerodinamica pe hartie pt ca ma bazez pe specialisti in aerodinamica sa imi zica cum sta treaba, nu am de gand sa le fur meseria.. dar tu mai rau ma bati la cap cu teoria, zi direct rezultatul!
De fapt tu mereu scrii pagini intregi si nu am rabdare sa citesc. Scrie si tu un rand sau doua in care zici rezultatul!
Si nu mai intreba care frecare?!.... te umflii in pene?, ma refer evident la coeficientul de rezistenta total (unpowered...multumit? :) )
Spor la treaba.
#47
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 18 January 2007 - 01:58 AM
MIG-29, la 18 Jan 2007, 01:43, a spus:
In acelasi timp pentru lucrurile de genul celor de mai sus se face consultanta pe bani iar la ARCA cred ca trebuie sa aveti pe cineva pe cine poti sa intrebi :rolleyes:
No ca m-ai prins :)
Nu am pe cine sa intreb :)
#48
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 18 January 2007 - 02:01 AM
Ti-am mai spus si in mesajul anterior. Aerolabul NU FACE MODELARI DE CURGERE PE DIFERITE GEOMETRII! PUNCT.
D-aia poti sa rulezi Aerolabul pe 500 Mhz cu 64 Mb RAM (sau cat o fi minimul de cerinte pentru sistemul pe care sa ruleze) pe cand Fluent-ul se simte bine pe calculatoare cu multe procesoare si multa memorie.
Prin urmare a compara Aerolabul cu Fluentul e ca si cum ai compara mere cu pere. DA admit ca si in Fluent poti obtine caracteristici ale unei rachete de exemplu.. adica poti modela curgerea pe racheta respectiva si poti obtine coeficienti de rezistenta, de portanta pentru diferite regimuri de zbor.
Aerolabul nu face insa modelarea curgerii... aerolabul face calcule "aproximative" bazate pe tabele cu rezultate obtinute in marea majoritate din experimentari in tuneluri aerodinamice. Deci... doua lucruri complet diferite.
Simulari de curgeri poti obtine usor de la ARCA... ei nu fac asa ceva?
Nu a spus nimeni ca Aerolabul este bun in toate cazurile sau ca trebuie crezut 100%. De aceea, si daca aveai rabdarea sa citesti ceea ce am scris pe forum, vedeai ca am recomandat in toate cazurile sa se faca calcule si cu alte pachete software si sa se faca anumite evaluari numerice generale cu creionul pe hartie!
De abia cand intelegi ce se intampla cu un anumit lucru zburat la anumite viteze vei putea sa incepi sa crezi sau sa nu crezi un anumit pachet software. Pana atunci nu vei avea cu ce sa compari si vei putea evalua doar cat de frumoasa este interfata grafica!
Singurul motiv pentru care am discutat cu aerolabul era acela cum ca orice membru de pe forum interesat poate sa-l instaleze si sa-l ruleze pentru a obtine aceleasi rezultate. Ce rost avea sa vorbesc despre Fluent cand nimeni sau aproape nimeni de pe forum nu-l detine? Si in plus Fluent-ul nu este ceea ce trebuie pentru evaluari rapide de performante pentru o racheta.
Ramane asa cum am stabilit: ogiva tangenta nu are rezistenta la inaintare mai mica decat elipsoid (pastrand aceeasi geometrie) cand faci evaluari cu Aerolab... :rolleyes: si asa este si normal, nu stiu cum ai obtinut tu alte rezultate :)
MIG-29
D-aia poti sa rulezi Aerolabul pe 500 Mhz cu 64 Mb RAM (sau cat o fi minimul de cerinte pentru sistemul pe care sa ruleze) pe cand Fluent-ul se simte bine pe calculatoare cu multe procesoare si multa memorie.
Prin urmare a compara Aerolabul cu Fluentul e ca si cum ai compara mere cu pere. DA admit ca si in Fluent poti obtine caracteristici ale unei rachete de exemplu.. adica poti modela curgerea pe racheta respectiva si poti obtine coeficienti de rezistenta, de portanta pentru diferite regimuri de zbor.
Aerolabul nu face insa modelarea curgerii... aerolabul face calcule "aproximative" bazate pe tabele cu rezultate obtinute in marea majoritate din experimentari in tuneluri aerodinamice. Deci... doua lucruri complet diferite.
Simulari de curgeri poti obtine usor de la ARCA... ei nu fac asa ceva?
Nu a spus nimeni ca Aerolabul este bun in toate cazurile sau ca trebuie crezut 100%. De aceea, si daca aveai rabdarea sa citesti ceea ce am scris pe forum, vedeai ca am recomandat in toate cazurile sa se faca calcule si cu alte pachete software si sa se faca anumite evaluari numerice generale cu creionul pe hartie!
De abia cand intelegi ce se intampla cu un anumit lucru zburat la anumite viteze vei putea sa incepi sa crezi sau sa nu crezi un anumit pachet software. Pana atunci nu vei avea cu ce sa compari si vei putea evalua doar cat de frumoasa este interfata grafica!
Singurul motiv pentru care am discutat cu aerolabul era acela cum ca orice membru de pe forum interesat poate sa-l instaleze si sa-l ruleze pentru a obtine aceleasi rezultate. Ce rost avea sa vorbesc despre Fluent cand nimeni sau aproape nimeni de pe forum nu-l detine? Si in plus Fluent-ul nu este ceea ce trebuie pentru evaluari rapide de performante pentru o racheta.
Ramane asa cum am stabilit: ogiva tangenta nu are rezistenta la inaintare mai mica decat elipsoid (pastrand aceeasi geometrie) cand faci evaluari cu Aerolab... :rolleyes: si asa este si normal, nu stiu cum ai obtinut tu alte rezultate :)
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 18 January 2007 - 02:07 AM
#49
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 18 January 2007 - 02:10 AM
MIG-29, la 18 Jan 2007, 02:01, a spus:
Ti-am mai spus si in mesajul anterior. Aerolabul NU FACE MODELARI DE CURGERE PE DIFERITE GEOMETRII! PUNCT.
D-aia poti sa rulezi Aerolabul pe 500 Mhz cu 64 Mb RAM (sau cat o fi minimul de cerinte pentru sistemul pe care sa ruleze) pe cand Fluent-ul se simte bine pe calculatoare cu multe procesoare si multa memorie.
Prin urmare a compara Aerolabul cu Fluentul e ca si cum ai compara mere cu pere. DA admit ca si in Fluent poti obtine caracteristici ale unei rachete de exemplu.. adica poti modela curgerea pe racheta respectiva si poti obtine coeficienti de rezistenta, de portanta pentru diferite regimuri de zbor.
Aerolabul nu face insa modelarea curgerii... aerolabul face calcule "aproximative" bazate pe tabele cu rezultate obtinute in marea majoritate din experimentari in tuneluri aerodinamice. Deci... doua lucruri complet diferite.
Simulari de curgeri poti obtine usor de la ARCA... ei nu fac asa ceva?
Nu a spus nimeni ca Aerolabul este bun in toate cazurile sau ca trebuie crezut 100%. De aceea, si daca aveai rabdarea sa citesti ceea ce am scris pe forum, vedeai ca am recomandat in toate cazurile sa se faca calcule si cu alte pachete software si sa se faca anumite evaluari numerice generale cu creionul pe hartie!
De abia cand intelegi ce se intampla cu un anumit lucru zburat la anumite viteze vei putea sa incepi sa crezi sau sa nu crezi un anumit pachet software. Pana atunci nu vei avea cu ce sa compari si vei putea evalua doar cat de frumoasa este interfata grafica!
Ramane asa cum am stabilit: ogiva tangenta nu are rezistenta la inaintare mai mica decat elipsoid (pastrand aceeasi geometrie) cand faci evaluari cu Aerolab... :rolleyes: si asa este si normal, nu stiu cum ai obtinut tu alte rezultate :)
MIG-29
D-aia poti sa rulezi Aerolabul pe 500 Mhz cu 64 Mb RAM (sau cat o fi minimul de cerinte pentru sistemul pe care sa ruleze) pe cand Fluent-ul se simte bine pe calculatoare cu multe procesoare si multa memorie.
Prin urmare a compara Aerolabul cu Fluentul e ca si cum ai compara mere cu pere. DA admit ca si in Fluent poti obtine caracteristici ale unei rachete de exemplu.. adica poti modela curgerea pe racheta respectiva si poti obtine coeficienti de rezistenta, de portanta pentru diferite regimuri de zbor.
Aerolabul nu face insa modelarea curgerii... aerolabul face calcule "aproximative" bazate pe tabele cu rezultate obtinute in marea majoritate din experimentari in tuneluri aerodinamice. Deci... doua lucruri complet diferite.
Simulari de curgeri poti obtine usor de la ARCA... ei nu fac asa ceva?
Nu a spus nimeni ca Aerolabul este bun in toate cazurile sau ca trebuie crezut 100%. De aceea, si daca aveai rabdarea sa citesti ceea ce am scris pe forum, vedeai ca am recomandat in toate cazurile sa se faca calcule si cu alte pachete software si sa se faca anumite evaluari numerice generale cu creionul pe hartie!
De abia cand intelegi ce se intampla cu un anumit lucru zburat la anumite viteze vei putea sa incepi sa crezi sau sa nu crezi un anumit pachet software. Pana atunci nu vei avea cu ce sa compari si vei putea evalua doar cat de frumoasa este interfata grafica!
Ramane asa cum am stabilit: ogiva tangenta nu are rezistenta la inaintare mai mica decat elipsoid (pastrand aceeasi geometrie) cand faci evaluari cu Aerolab... :rolleyes: si asa este si normal, nu stiu cum ai obtinut tu alte rezultate :)
MIG-29
Ce pot sa zic, Aerolab e ok pt rachetomodelisti, la viteze subsonice.
Dar o diferenta mica la viteze subsonice mi-e sa nu tradeze erori mai mari la viteze super sonice. Cat de mari o fi oare erorile?? as vrea sa stiu si eu ca orin de marime: 1%, 10% 100%. De asta te bazai.
Si acum uite ca am reluat simularile de dragul tau B)
Si e iar acelasi rezultat: la con ascutit e mai mica frecarea in regim subsonic. Nu stiu cum arata rachetuta ta.
Recunosc diferenta e mica, dar e motiv de discutii :)
Imagini atasate
#52
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 18 January 2007 - 02:49 AM
Ziceai ca nu ti-am dat raspunsuri si ca vorbeam teorie... nimic mai fals.
Daca te uiti in mesajele anterioare... vei gasi raspunsuri la toate intrebarile pe care le-ai adresat. Imi permit sa le subliniez aici.
-----Problema Numarul 1:
Mr space zice: "Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit."
MIG-29 zice: Problema rezolvata. In mesajele anterioare am inclus graficele dorite!
-----Problema Numarul 2:
Mr Space zice: "Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit."
MIG-29 zice: afirmatiile lui Mr. Space sunt false conform graficelor produse de Aerolab si prezentate pe acest forum in mesajele anterioare.
-----Problema Numarul 3:
Mr Space zice: " Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile."
MIG-29 zice: din considerentele teoretice prezentate anterior sper ca s-a inteles ca lucrurile nu stau chiar asa... trebuiesc luate in considerare si alte detalii de genul raportul L/D pentru conul respectiv.
-----Problema Numarul 4:
Mr Space zice: "Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?"
MIG-29 zice: am elaborat si eu si liviu123 pe aceasta problema. Am si explicat de ce unele rachete militare au conul elipsoid (si deci in contradictie cu ce zice Mr Space) si anume din cauza ca au nevoie de inclus senzori infrarosu in "bot".
-----Problema Numarul 5:
Mr Space zice: "Dar nu exclud ca tu acolo sa ai o versiune mai strasnica, Aerolabul meu il am de vreo 3 ani si de cand mi-am pierdut increderea in el l-am lasat deoparte."
Nu am neaparat versiune strasnica. Este doar ultima. Am dat link-ul pentru download.
-----Problema Numarul 6:
Mr Space zice: "Eu sunt electronist si nu o sa fac 1-2 ani de socoteli de aerodinamica pe hartie pt ca ma bazez pe specialisti in aerodinamica sa imi zica cum sta treaba, nu am de gand sa le fur meseria"
MIG-29 zice: ti-am recomandat sa intrebi chiar in propria curte si mai precis la ARCA. Am zis urmatoarele:"In acelasi timp pentru lucrurile de genul celor de mai sus se face consultanta pe bani iar la ARCA cred ca trebuie sa aveti pe cineva pe cine poti sa intrebi"
===========================================================================
NOTE ADITIONALE (edit):
De asemenea am observat ca exista o confuzie majora intre Fluent si Aerolab multi asteptandu-se ca Aerolab sa dea rezultate de modelare CFD... asa cum am zis Aerolab nu face modelare CFD spre deosebire de Fluent.
Aerolab foloseste tabele de date experimentale si semi-empirice, evaluari analitice si interpoleaza intre ele. Nu cred ca multi dintre cei de pe forum au tunel aerodinamic ce functioneaza pana la Mach 8 sau ca au acces la asemenea facilitati... a se observa ca nu am spus ca ma indoiesc ca vom construi vreo racheta care se duce la Mach 8. De aceea software gratis de genul Aerolab deschide noi oportunitati de dezvoltare!
Si alte probleme ridicate pe parcurs au fost rezolvate in mod asemanator... totul insa tine si de tine sa citesti ceea ce ti se raspunde.
MIG-29
Daca te uiti in mesajele anterioare... vei gasi raspunsuri la toate intrebarile pe care le-ai adresat. Imi permit sa le subliniez aici.
-----Problema Numarul 1:
Mr space zice: "Ia baga aici niste grafice cu coeficientul de rezistenta pentru cazul cand varful rachetei e rotunjor (era pe acolo eliptic sau parabolic parca) si pt cazul in care varful rachetei este ascutit."
MIG-29 zice: Problema rezolvata. In mesajele anterioare am inclus graficele dorite!
-----Problema Numarul 2:
Mr Space zice: "Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit."
MIG-29 zice: afirmatiile lui Mr. Space sunt false conform graficelor produse de Aerolab si prezentate pe acest forum in mesajele anterioare.
-----Problema Numarul 3:
Mr Space zice: " Si dupa cum se stie la viteze subsonice nu prea stau asa lucrurile."
MIG-29 zice: din considerentele teoretice prezentate anterior sper ca s-a inteles ca lucrurile nu stau chiar asa... trebuiesc luate in considerare si alte detalii de genul raportul L/D pentru conul respectiv.
-----Problema Numarul 4:
Mr Space zice: "Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?"
MIG-29 zice: am elaborat si eu si liviu123 pe aceasta problema. Am si explicat de ce unele rachete militare au conul elipsoid (si deci in contradictie cu ce zice Mr Space) si anume din cauza ca au nevoie de inclus senzori infrarosu in "bot".
-----Problema Numarul 5:
Mr Space zice: "Dar nu exclud ca tu acolo sa ai o versiune mai strasnica, Aerolabul meu il am de vreo 3 ani si de cand mi-am pierdut increderea in el l-am lasat deoparte."
Nu am neaparat versiune strasnica. Este doar ultima. Am dat link-ul pentru download.
-----Problema Numarul 6:
Mr Space zice: "Eu sunt electronist si nu o sa fac 1-2 ani de socoteli de aerodinamica pe hartie pt ca ma bazez pe specialisti in aerodinamica sa imi zica cum sta treaba, nu am de gand sa le fur meseria"
MIG-29 zice: ti-am recomandat sa intrebi chiar in propria curte si mai precis la ARCA. Am zis urmatoarele:"In acelasi timp pentru lucrurile de genul celor de mai sus se face consultanta pe bani iar la ARCA cred ca trebuie sa aveti pe cineva pe cine poti sa intrebi"
===========================================================================
NOTE ADITIONALE (edit):
De asemenea am observat ca exista o confuzie majora intre Fluent si Aerolab multi asteptandu-se ca Aerolab sa dea rezultate de modelare CFD... asa cum am zis Aerolab nu face modelare CFD spre deosebire de Fluent.
Aerolab foloseste tabele de date experimentale si semi-empirice, evaluari analitice si interpoleaza intre ele. Nu cred ca multi dintre cei de pe forum au tunel aerodinamic ce functioneaza pana la Mach 8 sau ca au acces la asemenea facilitati... a se observa ca nu am spus ca ma indoiesc ca vom construi vreo racheta care se duce la Mach 8. De aceea software gratis de genul Aerolab deschide noi oportunitati de dezvoltare!
Si alte probleme ridicate pe parcurs au fost rezolvate in mod asemanator... totul insa tine si de tine sa citesti ceea ce ti se raspunde.
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 18 January 2007 - 03:17 AM
#54
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 18 January 2007 - 07:39 AM
MrSpace, la 18 Jan 2007, 07:35, a spus:
Vad ca nu citesti toate postarile, vezi ultimele doua poze pe care le-am pus.
:)
:)
Scrisesem mesajul respectiv ca raspuns la un mesaj anterior al tau (scris dinainte de mesajul cu pozele) in care afirmai ca nu ti-am raspuns si ca vorbisem doar teorie... si cum nu-mi place sa se vorbeasca lucruri false am zis ca poate-i mai bine sa scot in evidenta lucrurile prin care consider ca am raspuns la problemele ridicate de tine :)
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 18 January 2007 - 07:39 AM
#55
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 18 January 2007 - 08:11 AM
MIG-29, la 18 Jan 2007, 02:49, a spus:
Mr Space zice: "Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?"
MIG-29 zice: am elaborat si eu si liviu123 pe aceasta problema. Am si explicat de ce unele rachete militare au conul elipsoid (si deci in contradictie cu ce zice Mr Space) si anume din cauza ca au nevoie de inclus senzori infrarosu in "bot".
MIG-29
MIG-29 zice: am elaborat si eu si liviu123 pe aceasta problema. Am si explicat de ce unele rachete militare au conul elipsoid (si deci in contradictie cu ce zice Mr Space) si anume din cauza ca au nevoie de inclus senzori infrarosu in "bot".
MIG-29
Sa mor de te inteleg!
Eu zic ca ma astept ca o racheta cu varf rotunjor sa aiba coeficient de frecare mai redus, decat una cu con ascutit.
Dar tu zici ca nu am dreptate (...in contradictie... pe limba ta)... una cu con rotunjor (elipsoid) are coeficient mai redus!!!! :) :) :)
Mai are rost sa iti cer sa te explici?!
Aceasta postare a fost editata de MrSpace: 18 January 2007 - 08:12 AM
#56
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 18 January 2007 - 09:07 AM
MrSpace, la 18 Jan 2007, 08:11, a spus:
MIG-29, la 18 Jan 2007, 02:49, a spus:
Mr Space zice: "Pentru necunoscatori e suficient sa se uite la geometria varfului de la Arianne 4 sau de la orice avion comercial unde cel mai important parametru in proiectare e consumul, si sa se intrebe de ce nu arata toate ca o sageata!?!?"
MIG-29 zice: am elaborat si eu si liviu123 pe aceasta problema. Am si explicat de ce unele rachete militare au conul elipsoid (si deci in contradictie cu ce zice Mr Space) si anume din cauza ca au nevoie de inclus senzori infrarosu in "bot".
MIG-29
MIG-29 zice: am elaborat si eu si liviu123 pe aceasta problema. Am si explicat de ce unele rachete militare au conul elipsoid (si deci in contradictie cu ce zice Mr Space) si anume din cauza ca au nevoie de inclus senzori infrarosu in "bot".
MIG-29
Sa mor de te inteleg!
Eu zic ca ma astept ca o racheta cu varf rotunjor sa aiba coeficient de frecare mai redus, decat una cu con ascutit.
Dar tu zici ca nu am dreptate (...in contradictie... pe limba ta)... una cu con rotunjor (elipsoid) are coeficient mai redus!!!! :) :) :)
Mai are rost sa iti cer sa te explici?!
Mr Space zice: ""Ultima oara cand am incercat asta, mi-a dat un coefiecient de rezistenta aerodinamica totala la 0.7Mach mai mare pentru cazul in care varful e rotunjor decat pt cazul ascutit."
Din asta rezulta:
a.) ca mr space se astepta ca racheta cu varf elipsoidal sa aiba coef. mai mare?
b.) ca mr space se astepta ca racheta cu varf tangent ogiva sa aiba coef. mai mare?
c.) ca mr space nu isi aminteste ce a zis B)
Deci tu ziceai ca in Aerolab ai obtinut cum ca la 0.7 Mach cea cu varf rotunjor are coef. mai mare decat cea pentru cazul ascutit si folosesti acest lucru pentru a argumenta ca Aerolab e cam slab ca software.
Ori eu ti-am aratat ca Aerolab nu da rezultate pe care tu le-ai afirmat si ca da fix invers... si prin urmare alaturi de alte predictii pe care le face si pe care cei care au studiat ceva aerodinamica le recunosc, il claseaza ca fiind un software bun :)
Neclaritati?
MIG-29
#57
MrSpace
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1079
- Inregistrat: 16-May 02
Postat 18 January 2007 - 03:06 PM
Ok e soft bun m-am lamurit, pt viteze subsonice.
Dar pt viteze supersonice e cum zice el? e precis in limita a 10%?
Mie mi-e cam suspect cand vad cum coeficientul de franare scade ca valoare, sub valoarea de la vitezele subsonice??? e lucru asta normal ca eu nu stiu, si te rog sa imi zici.
Sanatate
Dar pt viteze supersonice e cum zice el? e precis in limita a 10%?
Mie mi-e cam suspect cand vad cum coeficientul de franare scade ca valoare, sub valoarea de la vitezele subsonice??? e lucru asta normal ca eu nu stiu, si te rog sa imi zici.
Sanatate
Imagini atasate
#58
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 18 January 2007 - 07:11 PM
MrSpace, la 18 Jan 2007, 15:06, a spus:
Ok e soft bun m-am lamurit, pt viteze subsonice.
Dar pt viteze supersonice e cum zice el? e precis in limita a 10%?
Mie mi-e cam suspect cand vad cum coeficientul de franare scade ca valoare, sub valoarea de la vitezele subsonice??? e lucru asta normal ca eu nu stiu, si te rog sa imi zici.
Sanatate
Dar pt viteze supersonice e cum zice el? e precis in limita a 10%?
Mie mi-e cam suspect cand vad cum coeficientul de franare scade ca valoare, sub valoarea de la vitezele subsonice??? e lucru asta normal ca eu nu stiu, si te rog sa imi zici.
Sanatate
Da, este bun in domeniul de viteze 0-8 Mach.
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 18 January 2007 - 07:12 PM
#59
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 21 January 2007 - 10:28 AM
Revenim la problema zborului supersonic. Vorbeam despre undele de soc produse si incercasem o descriere cat de cat teoretica cu ceva trimiteri catre directii practice de proiectare. Si totusi chiar asa de urata sa fie situatia in realitate?
Urmariti link-ul de mai jos ce ilustreaza ce se poate intampla cu stabilizatoarele unei rachete ce trece in zbor supersonic: http://www.youtube.c...h?v=wzQbO1D9d_o
Intrebare pentru acasa: Din ce material erau fabricate stabilizatoarele respective? Cum se puteau evita fenomenele respective?
MIG-29
Urmariti link-ul de mai jos ce ilustreaza ce se poate intampla cu stabilizatoarele unei rachete ce trece in zbor supersonic: http://www.youtube.c...h?v=wzQbO1D9d_o
Intrebare pentru acasa: Din ce material erau fabricate stabilizatoarele respective? Cum se puteau evita fenomenele respective?
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 22 January 2007 - 06:53 AM
#60
MIG-29
- MEGA Membru
-
- Grup: Members
- Postari: 1772
- Inregistrat: 02-December 02
Postat 22 January 2007 - 06:35 AM
Incerc eu un prim raspuns: materialul fibra de carbon.
Multi probabil vor zice: si cum poate domle fibra de carbon sa faca flutter, stiut fiind faptul ca fibra de carbon este deosebit de rezistenta?
Ei bine, se poate chiar si stabilizator de aliaj special (titan, aluminiu) sa faca flutter daca dimensionarea stabilizatorului respectiv nu este facuta judicios. In cazul de mai sus, asa cum vom vedea, problema principala poate sa fie atata grosimea stabilizatorului cat si anume relatii intre dimensiunile geometrice ale figurii plane ce reprezinta stabilizatorul respectiv.
In felul acesta vedeti ca stabilizatoarele (dimensiunile si forma lor) nu se aleg la ochi dupa metoda "sa arate bine racheta"! Nici o dimensiune geometrica, parametru al rachetei NU trebuie ales dupa metoda "sa arate bine"! Am vazut de nenumarate ori pe forumuri si in discutii mentionata aceasta metoda atunci cand incepatorii puneau intrebari despre cum se aleg forma stabilizatoarelor si dimensiunile lor geometrice.
Ce este flutter-ul?
Flutter-ul este fenomen de aeroelasticitate indusa atunci cand dimensionarea (si ne referim in cadrul acestui mesaj cu precadere catre stabilzatoarele rachetelor; aceleasi lucruri se pot aplica intr-o oarecare masura si la avioane si alte vehicule aeriene) elementului aerodinamic permite intrarea in oscilatie rezonanta a acestuia.
In cazul nostru elementul aerodinamic este reprezentat de stabilizatorul cu ajutorul caruia se mentine racheta pe traiectoria stabila de zbor.
In cazul stabilizatoarelor putem identifica doua grade libertate: unul este fluturarea lor/rotire in jurul axei de "lipire" pe corpul rachetei, si al doilea este forfecarea de la bordul de atac spre "bordul de fuga". Pentru orice corp avem anumite frecvente proprii/naturale asociate cu fiecare dintre gradele de libertate pe care le are corpul respectiv. In cazul stabilizatorului vom avea frecvente naturale asociate cu cele doua grade de libertate mentionate mai sus.
Pentru a nu avea efect de flutter dorim ca cele doua frecvente naturale sa nu fie egale sau multipli una de cealalta. Frecventele respective pot fi calculate pentru forme geometrice simple pentru fiecare grad de libertate atat pe hartie cat si cu ajutorul software-urilor specializate.
Frecventele depind atat de grosimea stabilizatorului cat si de dimensiunile geometrice ale figurii plane ce reprezinta stabilizatorul respectiv.
Si totusi cum facem practic?
Pentru multi calculul frecventelor naturale pentru elemente plane poate sa fie in afara posibilitatilor iar accesul la software-uri specializate care fac acest lucru pentru corpuri ciudate de asemenea poate sa fie cu mult in afara posibilitatilor.
Exista insa o metoda publicata de NACA (precursoarea NASA) prin anii '50. Cei care gasesc referinte (pe Internet sau in alte parti) ale acestei metode sunt incurajati sa le publice aici. Eu am re-gasit raportul tehnic respectiv pe http://ntrs.nasa.gov
Asa cum ziceam, mai simplu se poate calcula pentru un stabilizator dat asa numita viteza de flutter. Aceasta reprezinta viteza limita pentru care posibilitatea de a avea flutter pe stabilizatorul pentru care a fost calculata creste foarte mult!
Viteza de flutter se calculeaza cu o relatie matematica simpla: v=(V*E)/(Rp*lambda*G)
unde lambda=(l+1)/2- l fiind raportul intre lungimea corzii la varful stabilizatorului pe lungimea corzii la radacina stabilizatorului
E este modulul de elasticitate al materialului nostru
V viteza sunetului la altitudinea de zbor (atentie! variaza cu altitudinea deoarece presiunea variaza cu altitudinea! stabilizator ce are flutter pe sol la o viteza data poate sa nu aiba flutter la o altitudine de zbor la care se atinge acea viteza! deci introduceti datele corespunzatoare!).
Rp- raportul presiunilor; intre presiunea de la altitudinea de zbor si presiunea atmosferica normala
G- un coeficient de forma ce se calculeaza cu relatia: G=(40*A^3)/(((d/f)^3)*(A+2))
unde f- lungimea corzii stabilizatorului la radacina (legatura cu corpul rachetei)
d-grosimea stabilizatorului
Concluzii:
1.) flutterul poate sa apara chiar si pe elemente aerodinamice construite din materiale "tari" (gen fibra de caron, aliaje speciale de titan, aluminiu etc.)
2.) flutterul poate fi prevenit daca frecventele naturale asociate cu cele doua grade de libertate pentru un stabilizator NU sunt egale sau multiple una de cealalta
3.) flutterul poate duce la "catastrofa" deoarece poate rupe, deforma stabilizatoarele lucru ce duce la scoaterea de pe traiectoria dorita a rachetei
4.) in general (DAR nu e regula pentru 100% cazuri) stabilizatoarele groase cu anvergura redusa sunt mai putin predispuse flutterului. Doriti prinderea cat mai rigida de corpul rachetei precum si de portmotor daca se poate folosi metoda de prindere atat de tubul rachetei cat si de portmotor. (reduce posibilitatea de rezonanta).
MIG-29
Multi probabil vor zice: si cum poate domle fibra de carbon sa faca flutter, stiut fiind faptul ca fibra de carbon este deosebit de rezistenta?
Ei bine, se poate chiar si stabilizator de aliaj special (titan, aluminiu) sa faca flutter daca dimensionarea stabilizatorului respectiv nu este facuta judicios. In cazul de mai sus, asa cum vom vedea, problema principala poate sa fie atata grosimea stabilizatorului cat si anume relatii intre dimensiunile geometrice ale figurii plane ce reprezinta stabilizatorul respectiv.
In felul acesta vedeti ca stabilizatoarele (dimensiunile si forma lor) nu se aleg la ochi dupa metoda "sa arate bine racheta"! Nici o dimensiune geometrica, parametru al rachetei NU trebuie ales dupa metoda "sa arate bine"! Am vazut de nenumarate ori pe forumuri si in discutii mentionata aceasta metoda atunci cand incepatorii puneau intrebari despre cum se aleg forma stabilizatoarelor si dimensiunile lor geometrice.
Ce este flutter-ul?
Flutter-ul este fenomen de aeroelasticitate indusa atunci cand dimensionarea (si ne referim in cadrul acestui mesaj cu precadere catre stabilzatoarele rachetelor; aceleasi lucruri se pot aplica intr-o oarecare masura si la avioane si alte vehicule aeriene) elementului aerodinamic permite intrarea in oscilatie rezonanta a acestuia.
In cazul nostru elementul aerodinamic este reprezentat de stabilizatorul cu ajutorul caruia se mentine racheta pe traiectoria stabila de zbor.
In cazul stabilizatoarelor putem identifica doua grade libertate: unul este fluturarea lor/rotire in jurul axei de "lipire" pe corpul rachetei, si al doilea este forfecarea de la bordul de atac spre "bordul de fuga". Pentru orice corp avem anumite frecvente proprii/naturale asociate cu fiecare dintre gradele de libertate pe care le are corpul respectiv. In cazul stabilizatorului vom avea frecvente naturale asociate cu cele doua grade de libertate mentionate mai sus.
Pentru a nu avea efect de flutter dorim ca cele doua frecvente naturale sa nu fie egale sau multipli una de cealalta. Frecventele respective pot fi calculate pentru forme geometrice simple pentru fiecare grad de libertate atat pe hartie cat si cu ajutorul software-urilor specializate.
Frecventele depind atat de grosimea stabilizatorului cat si de dimensiunile geometrice ale figurii plane ce reprezinta stabilizatorul respectiv.
Si totusi cum facem practic?
Pentru multi calculul frecventelor naturale pentru elemente plane poate sa fie in afara posibilitatilor iar accesul la software-uri specializate care fac acest lucru pentru corpuri ciudate de asemenea poate sa fie cu mult in afara posibilitatilor.
Exista insa o metoda publicata de NACA (precursoarea NASA) prin anii '50. Cei care gasesc referinte (pe Internet sau in alte parti) ale acestei metode sunt incurajati sa le publice aici. Eu am re-gasit raportul tehnic respectiv pe http://ntrs.nasa.gov
Asa cum ziceam, mai simplu se poate calcula pentru un stabilizator dat asa numita viteza de flutter. Aceasta reprezinta viteza limita pentru care posibilitatea de a avea flutter pe stabilizatorul pentru care a fost calculata creste foarte mult!
Viteza de flutter se calculeaza cu o relatie matematica simpla: v=(V*E)/(Rp*lambda*G)
unde lambda=(l+1)/2- l fiind raportul intre lungimea corzii la varful stabilizatorului pe lungimea corzii la radacina stabilizatorului
E este modulul de elasticitate al materialului nostru
V viteza sunetului la altitudinea de zbor (atentie! variaza cu altitudinea deoarece presiunea variaza cu altitudinea! stabilizator ce are flutter pe sol la o viteza data poate sa nu aiba flutter la o altitudine de zbor la care se atinge acea viteza! deci introduceti datele corespunzatoare!).
Rp- raportul presiunilor; intre presiunea de la altitudinea de zbor si presiunea atmosferica normala
G- un coeficient de forma ce se calculeaza cu relatia: G=(40*A^3)/(((d/f)^3)*(A+2))
unde f- lungimea corzii stabilizatorului la radacina (legatura cu corpul rachetei)
d-grosimea stabilizatorului
Concluzii:
1.) flutterul poate sa apara chiar si pe elemente aerodinamice construite din materiale "tari" (gen fibra de caron, aliaje speciale de titan, aluminiu etc.)
2.) flutterul poate fi prevenit daca frecventele naturale asociate cu cele doua grade de libertate pentru un stabilizator NU sunt egale sau multiple una de cealalta
3.) flutterul poate duce la "catastrofa" deoarece poate rupe, deforma stabilizatoarele lucru ce duce la scoaterea de pe traiectoria dorita a rachetei
4.) in general (DAR nu e regula pentru 100% cazuri) stabilizatoarele groase cu anvergura redusa sunt mai putin predispuse flutterului. Doriti prinderea cat mai rigida de corpul rachetei precum si de portmotor daca se poate folosi metoda de prindere atat de tubul rachetei cat si de portmotor. (reduce posibilitatea de rezonanta).
MIG-29
Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 22 January 2007 - 07:01 AM
Arata acest topic
- Nu puteti crea un topic nou
- Raspuns nou
1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi
