Modelism - RHC Forum: Tehnici constructie rachetomodele - Modelism - RHC Forum

Salt la continut

  • 2 Pagini +
  • 1
  • 2

Tehnici constructie rachetomodele tehnici constructie, rampe de lansare

#1 Useril este offline   Dexter_Jr 

  • Moderator RHC
  • Grup: MODERATOR
  • Postari: 1589
  • Inregistrat: 28-February 06
  • Gender:Male
  • Location:Cluj Napoca

Postat 03 April 2007 - 01:02 PM

MrSpace, la 3 Apr 2007, 09:31, a spus:

dar sa isi intareasca aripioarele sa nu ramana in urma rachetei la lansare :D

daca motoarele sunt in plaja celor recomandate si stabilizatoarele sunt lipite dupa cum zice manualul (mai mult ca sigur ei recomanda CA, daca nu gasesti de modelism poti folosi SuperBond de la Henkel, sau ceva Super Attak de la Loctite) bag mana-n foc ca nu raman.
PS: se dicuta tot despre rachete...

Aceasta postare a fost editata de Dexter_Jr: 03 April 2007 - 01:33 PM

Experimental Rocketry
The only way to fly...



0

#2 Useril este offline   Dexter_Jr 

  • Moderator RHC
  • Grup: MODERATOR
  • Postari: 1589
  • Inregistrat: 28-February 06
  • Gender:Male
  • Location:Cluj Napoca

Postat 03 April 2007 - 09:00 PM

CA este un lipici foarte bun. nu degeaba se foloseste la aeromodele de la mici la imense...bine inteles ca si epoxy este bun dar are timp de intarire mare.
la treaba cu lipitura initiala tin sa te contrazic. fixezi tubul, aliniezi stabilizatoarea (eventual o fixezi cu niste suporti magnetici) si apoi aplici vreo 2-3 picaturi de CA thin sau medium si dai 2 "pufuri" de activator. daca vrei sa fii sigur la sfarsit poti da pe margini cu CA gel sau thick.
la rachete de clasa D, E bag mana in foc ca rezista. pur si simplu la kiturile de pe piata stabilizatoarele sunt prea mici si prea usoare iar racheta nu are asa acceleratie incat sa le rupa.
Ia vezi la aeromodele balamalele alea gen "panza" (daca bine retin sunt din Kevlar) care se fixeaza cu CA...sunt folosite la modele foarte mari si rezista perfect daca sunt lipite corect
PS discutia cu rampa a fost mutata in subiectul "Mean Machine"
Experimental Rocketry
The only way to fly...



0

#3 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 03 April 2007 - 10:16 PM

Tehnologia sugerata de tine este in general intalnita la rachete mai mari.
Pentru modele nu e nevoie de suporti care sa tina corpul, nu trebuie decat trasate pozitia aripioarelor la 120 sau 90 grade. Orientarea paralel cu generatoarea se face cel mai bine din "ochi" dar sigur ca o linie trasata cat mai aproape de paralelism ajuta mult.
Sunt doar metode diferite de lucru si pot spune ca am facut sau vazut mii de modele facute f. simplu., in nici un caz cu CA. Cu ce ai fi lipit daca nu exista CA?
Obiectia mea fata de CA este pe de o parte ca nu admite corectii si apoi este un adeziv relativ fragil, adica crapa si se desprinde aripa la o forta laterala, mai ales la manipulare sau aterizare. Caracteristicile lipirii depind f. puternic de calitatea suprafetelor (cu cat mai poroase cu atat mai rau, de asemenea daca exista fante sau goluri intre suprafete rezistenta devine precara). De asemenea intarirea si rezistenta dupa aceea depind de umiditate. E bine ca aripa sa fie cat mai rigid lipita de corp dar trebuie si putina elasticitate, rezista mai bine la vibratii si la contactul cu solul.
Pentru rachete mai mari, cu corpul si aripi din materiale tari, bine finisate, e un lipici bun, dar in combinatie cu alt material de intaritura.
Pot spune ca nu am vazut niciodata pe aici HPR cu aripi lipite numai cu CA, nici vorba de asa ceva.
Dparte ce mine sa zic ca cianoacrilatul nu e un lipici bun, vreau sa zic doar ca mai sunt si altele cel putin la fel de bune, mult mai ieftine si fiecare poate sa incerce diferite solutii. Dupa un numar mai mare de incercari se ajunge la anumite preferinte. Eu simplu prefer altceva, dar niciodata nu plec la lansare fara un tub de CA in cutia de scule... :wacko:
0

#4 Useril este offline   Dexter_Jr 

  • Moderator RHC
  • Grup: MODERATOR
  • Postari: 1589
  • Inregistrat: 28-February 06
  • Gender:Male
  • Location:Cluj Napoca

Postat 03 April 2007 - 10:37 PM

liviu123, la 3 Apr 2007, 22:16, a spus:

Obiectia mea fata de CA este pe de o parte ca nu admite corectii si apoi este un adeziv relativ fragil, adica crapa si se desprinde aripa la o forta laterala, mai ales la manipulare sau aterizare. Caracteristicile lipirii depind f. puternic de calitatea suprafetelor (cu cat mai poroase cu atat mai rau, de asemenea daca exista fante sau goluri intre suprafete rezistenta devine precara). De asemenea intarirea si rezistenta dupa aceea depind de umiditate. E bine ca aripa sa fie cat mai rigid lipita de corp dar trebuie si putina elasticitate, rezista mai bine la vibratii si la contactul cu solul.
Pentru rachete mai mari, cu corpul si aripi din materiale tari, bine finisate, e un lipici bun, dar in combinatie cu alt material de intaritura.

Nu stiu ce CA ai vazut tu dar te sfatuiesc sa iei din magazinul de modelism ceva de la Pacer(Zapp-it) sau Great Planes( Pro-CA) si sa incerci sa lipesti niste stabilizatoare de balsa de un tub de carton....ia CA mediu.
Cat despre aliniere...pai ce facem tati? masuram cu subleru' , facem semn cu creta si taiem cu toporu'?
faci semnele la 120 (90) de grade si apoi un un "L" din lemn (cred ca stii scula la care ma refer) trasezi generatoarele. pui tubul pe o masa dreapta il fixezi cumva sa nu se miste pui stabilizatorul, il aliniezi si ii pui 2 picaturi de CA dupa care intaresti restul lipiturii.
Iti zic eu ca daca fci corect lipitura si e CA de calitate poa sa cada racheta de la 300m fara parasuta si nu se rupe lipitura.

La rachete mari doar se fixeaza TEMPORAR stabilizatoarele cu CA dar apoi ori ii dai epoxy cu fibra macinata ori laminezi peste ele un strat de fibra.
Experimental Rocketry
The only way to fly...



0

#5 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 03 April 2007 - 11:54 PM

Quote
'Nu stiu ce CA ai vazut tu dar te sfatuiesc sa iei din magazinul de modelism ceva de la Pacer(Zapp-it) sau Great Planes( Pro-CA) si sa incerci sa lipesti niste stabilizatoare de balsa de un tub de carton....ia CA mediu."


Te asigur ca am folosit de multe ori CA .
Modul de lucru difera de la modelist la modelist si depinde mult de experienta fiecaruia precum si de ceea ce construieste la momentul respectiv.
Ceea ce spui tu cu fixarea aripioarelor e f. bine, dar ca eu nu folosesc. Nu s-a intamplat niciodata sa mi se rupa stabilizatoare in zbor, poate doar la aterizare pe piatra sau asfalt. So what?. Tine cont ca nu vorbesc din carti, e vorba de mii de lansari.
Cat despre CA e asa cum spui, trebuie folosit numai de calitate nu SuperGlue de la Tutungerie.

Aceasta postare a fost editata de liviu123: 04 April 2007 - 12:00 AM

0

#6 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 04 April 2007 - 12:22 AM

liviu123, la 3 Apr 2007, 23:54, a spus:

o what?. Tine cont ca nu vorbesc din carti, e vorba de mii de lansari.
Cat despre CA e asa cum spui, trebuie folosit numai de calitate nu SuperGlue de la Tutungerie.

Problema adezivilor e una complicata. De altfel chiar si "stiinta" adezivilor e inca una semi-empirica si prin urmare si folosirea lor trebuie ghidata de experienta, cost etc.

Am folosit (in ordine cronologica): aracet, AGO, superglue, epoxy. Cand zic superglue ma refer la superglue-ul care se gasea in orice consignatie in Romania acum 6-7-8 ani de zile... n-am avut nici o lansare ratata din cauza SuperGlue-ului. L-am folosit atat pentru lipire de aripioare cat si pentru lipiri de reductii si alte piese.
Pentru a pozitiona precis stabilizatoarele, recomand metoda descrisa de Dexter.

O alta metoda: sa zicem ca se doreste sa se lipeasca 4 stabilizatoare la (bineinteles) 90 grade intre ele.
Se marcheaza un punct pe cilindru; se desfasoara cilindrul (corpul) pe o hartie. Se marcheaza punctul final. Cu o rigla se imparte distanta in 4 si apoi se marcheaza respectivele puncte pe cilindru. Metoda functioneaza excelent pentru orice numar de stabilizatoare.

Poate ar fi interesant de deschis un topic separat in care sa discutam tehnici de constructie, sa includem si ceva detalii despre rampele de lansare si de ce nu le putem face cat de scurte dorim noi (de altfel intrebarea postata aici si care a fost stearsa dorea chiar sa ispiteasca discutia pe aceasta directie... am ales insa prost locul :wacko: nu-i nimic, facem topic nou :) ).

MIG-29

Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 04 April 2007 - 12:22 AM

0

#7 Useril este offline   Dexter_Jr 

  • Moderator RHC
  • Grup: MODERATOR
  • Postari: 1589
  • Inregistrat: 28-February 06
  • Gender:Male
  • Location:Cluj Napoca

Postat 04 April 2007 - 12:44 PM

MIG-29, la 4 Apr 2007, 00:22, a spus:

(de altfel intrebarea postata aici si care a fost stearsa dorea chiar sa ispiteasca discutia pe aceasta directie... am ales insa prost locul :) nu-i nimic, facem topic nou :) ).

MIG-29

N-A FOST STEARSA...E MUTATA IN SUBIECTUL "Mean Machine"
Experimental Rocketry
The only way to fly...



0

#8 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 04 April 2007 - 06:34 PM

Pardon, nu am observat.
Dar ce inseamna "Mean Machine" <_<
Despre rampe se poate intr-adevar deschide o discutie mai lunga si si poate se gasesc si niste poze cu diferite dracii din astea, dar nu de pe Web
0

#9 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 04 April 2007 - 07:17 PM

Dexter_Jr, la 4 Apr 2007, 12:44, a spus:

MIG-29, la 4 Apr 2007, 00:22, a spus:

(de altfel intrebarea postata aici si care a fost stearsa dorea chiar sa ispiteasca discutia pe aceasta directie... am ales insa prost locul <_< nu-i nimic, facem topic nou :) ).

MIG-29

N-A FOST STEARSA...E MUTATA IN SUBIECTUL "Mean Machine"

Am observat mai tarziu ca n-au fost sterse; greseala mea! :)

Scuze,
MIG-29
0

#10 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 05 April 2007 - 07:17 AM

Salutari!

Deschid acest subiect deoarece de prea multe ori am vazut discutii pro si contra despre anumite tehnici de constructie, anumiti adezivi etc. Si tot de prea multe ori am vazut ca discutiile se bazau pe fapte de genul: e bun adezivu` cutare pentru ca e vandut de firma cutare si asa mai departe.
Propun astfel pe acest subiect sa discutam detalii despre tehnicile de constructie ce pot fi folosite in cadrul activitatii rachetomodelistice precum si dezvaluiri de trucuri cunoscute de cei cu experienta (exemplu: liviu123). Astept sa gasim raspunsuri pe acest subiect referitoare la tipuri de adezivi folositi si DE CE. Ca degeaba zic eu ca folosesc Super Glue daca nu dau si argumentele care sustin folosirea acestuia.

Tot pe acest subiect propun discutia despre rampele de lansare si importanta lor. Pana la urma de ce ne trebuie o rampa de lansare? Trebuie neaparat sa fie de 1 metru lungime? Cand trebuie sa fie de 1 metru lungime si cand trebuie sa fie de 2 metri lungime? Fix 2 metri? Nu merge 1.95 metri?
Ce materiale sa folosim pentru constructia rampei de lansare?

La final putem sintetiza discutiile intr-un capitol nou pe Vademecum care ar fi urmat ulterior de o discutie despre alegerea motoarelor.

Succese maxime,
MIG-29
0

#11 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 05 April 2007 - 08:06 PM

Propun sa incepem cu rampe pentru ca este un subiect actual. Aici lucrurile sunt mai simple si cu aplicabilitate imediata.
In primul rand ar trebui definit mai exact care e rolul: sa asigure rachetei o pozitie corecta pana in momentul in care aceasta capata suficienta viteza ca rezultanta fortelor aerodinamice sa poata compensa eventualele abateri date de factori perturbatori.
Cele de mai sus se pot exprima si altfel, esential este ca primul obiectiv este siguranta lansarii, abia apoi urmeaza “calitatea” acesteia. Daca pentru rachete de hobby in cele mai multe cazuri primul aspect considerat e si singurul, la modele de competitie primeaza calitatea lansarii.
Cea mai raspandita metoda implica folosirea unei tije metalice, de obicei rotunda, infipta in pamant sau fixata pe suporturi orientabile. Rigiditatea fixarii si rigidatea tijei sunt foarte importante: daca rampa cu racheta pe ea vibreaza prea tare sau se inclina datorita vantului adio siguranta si calitate. De accea modul de fixare si materialele sint f. importante: NU din sirme din fier-beton luate de pe santier sau de la mag. de mat. de constructii se fac rampe. Numai daca chiar nu se gaseste altceva, dar trebuie material mai de calitate, otel tras/calibrat, cat mai rezistent, aliat, inox chiar, cu suprafata lisa. O tija din aceasta vibreaza mai putin in vant sau la lansare, e mai usor de intretinut (lustruit).
Cateva consideratii privind pozitionarea rachetei pe rampa, precum si dimensiuni uzuale sunt prezentate in desenul atasat. Valorile sunt rezultate din practica si nu sunt “batute” in cuie, pot fi adaptate in functie de cazul concret, dar abateri mari fata de valorile minime le puteti face pe raspunderea voastra: eu in nici un caz n-as merge sub acele valori fara sa ma gandesc serios daca chiar merita (+/- 10 % nu conteaza).
In fig. 1a e schitata situatia cea mai intalnita, cu 2 inele. Spatiul sub racheta este cel minim ptr. evitarea influentei jetului . Inelele se pun in general de o parte si de alta a CG (CP practic nu are un rol, viteza la inceput e f. mica, si nu este vorba de un corp liber ci unul supus la legaturi- vezi ecuatiile din mecanica de liceu). In fig. 1 b se vede situatia cu un singur inel mai lung. O comparatie intre pozitia rachetei pe rampa in cele doua cazuri a si b este ilustrata in fig. 3. La acelasi joc dintre rampa si inel, varianta cu un singur inel duce la o posibila eroare de pozitionare de cateva ori mai mare iar frecarea cu aerul nu e mai mica.
Daca jocul dintre inel si rampa e prea mic (sau daca inelele nu sunt perfect coaxiale) normal ca frecarea creste si se pierde din impuls la lansare. Asta e usor de observat cand puneti racheta pe rampa. Daca jocul e mai mare decat niste valori optime apare o mare problema: pe langa “oscilatia” rachetei pe rampa exista riscul aparitiei fenomenului de autofranare (vezi iar mecanica: autofranarea si unghiul de frecare). Au fost destule cazuri cand racheta a ramas intepenita pe rampa, chiar la motoare mari mari, s-au desprins inele sau pur si simplu racheta a plecat cu rampa cu tot . “ Pai cum dom’le ca erau inele largi, racheta glisa usor, statea drept …?” B)
De-aia, de bune ce erau ! Faceti cateva incercari cu diferite inele si tineti cont ca daca diametrul rachetei e mai mare si distanta de la axa motorului la axa inelului e mai mare. In plus, inelele sunt deformabile, calitatea suprafatei lor si a rampei difera. Alegeti cel mai mic joc care asigura glisare f. usoara a rachetei. Sigur ca nu puteti sa aveti cate o rampa pentru fiecare racheta asa ca se pot incerca dimensiuni care sa acopere o gama mai larga (vezi tabelul din desen).
Situatia cea mai sensibila se intalneste la rampele cu ghidare pe corpul rachetei (fara inele), caz ilustrat in fig. 2. In aceasta situatie corpul rachtei trebuie sa aiba o anumita lungime minima sub care sistemul nu da rezultate bune, din contra. Metoda e rar intalnita la rachete mai mari decat cele de competitii (2,5-10Ns) tocmai datorita problemelor puse de constructie, rigiditate, jocuri. Avantajul aerodinamic ca lipsesc inelele nu e asa de important in afara competitiilor sau tentativelor de record.
Pun deocamdata stop aici, am ceva foto cu diferite rampe sau lansari mai interesante.

Fisiere atasate


0

#12 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 05 April 2007 - 08:42 PM

O metoda complementare ce se poate folosi este aceea de calcul a vitezei la iesirea de pe rampa a rachetei. Tabelul prezentat de liviu123 este bun deoarece la o singura privire, fara prea mult efort "spune" ce rampa de lansare este necesara pentru un anumit model de racheta.
Cu toate acestea pot sa existe variatii, pot sa existe modele mai ciudate -> drept exemplu, vezi racheta Mean Machine care are o lungime exagerat de mare in raport cu diametrul corpului si totusi este propulsata cu motor in clasa 20-40 Ns iar masa totala de lansare este mica...; aceasta racheta nu se prea incadreaza in niciuna dintre categoriile din tabel: fie are lungimea prea mare, fie are masa prea mica etc.
Ce facem in aceste cazuri? Putem juca rolul conservator si folosi o rampa egala cu lungimea rachetei sau poate chiar cu 1.5 ori lungimea rachetei?
O metoda de verificare a alegerii rampei este aceea de a calcula viteza finala la iesirea de pe rampa a rachetei. Cunoastem masa initiala a rachetei, cunoastem impulsul motorului, cunoastem forta de tractiune medie, cunoastem modul cum variaza forta de tractiune cu timpul (tabelele de masuratori-stand testare motoare) si cu aceste date putem evalua viteza rachetei la iesirea de pe rampa. Cat de mare vrem aceasta viteza?
Iarasi exista diferite pareri: unii autori zic 50 km/ora... dar ar merge si cu 43 km/h? dar cu 39.7km/h? sa fie vreo problema daca lansez cu 47.9 km/h?
In general pentru majoritatea modelelor viteza de 50-60 km/h este considerata ca fiind viteza sigura, cu alte cuvinte este considerata ca fiind o viteza suficient de mare pentru a genera momente stabilizatoare suficient de mari pentru a mentine modelul pe traiectorie in conditii de rafale vant lateral de cativa metri pe secunda. Se stie ca nu dorim sa lansam la unghiuri de sub 45 de grade si nici nu dorim sa lansam in conditii meteorologice nefavorabile (exemplu: rafale de vant de 70-90 km/h).

Pentru modelele mai speciale putem calcula exact ce viteza este necesara pentru stabilizare in conditii de rafale de vant laterale de 5-8 m/secunda. Apoi ne putem dimensiona rampa de lansare astfel incat viteza la iesirea de pe rampa sa fie mai mare sau CEL PUTIN egala cu viteza minima necesare pentru stabilizare in conditiile de lansare descrise mai sus.

Daca prezinta interes pot realiza un pdf cu un exemplu de calcul.

MIG-29
0

#13 Useril este offline   Tza rocket 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 257
  • Inregistrat: 11-December 06

Postat 06 April 2007 - 07:04 AM

O intrebare:ce ii CA?Eu de cand fac rachete folosesc ori Super Glue,ori picatura,ori bizon kit sau plastic(depinde din ce is facute palele) si merg toate super.
Fiber glass is the best!!!!
0

#14 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 06 April 2007 - 07:48 AM

Tza rocket, la 6 Apr 2007, 07:04, a spus:

O intrebare:ce ii CA?Eu de cand fac rachete folosesc ori Super Glue,ori picatura,ori bizon kit sau plastic(depinde din ce is facute palele) si merg toate super.

CA e tot SuperGlue... vine de la CyanoAcrilic.

SuperGlue este bun dar asa cum zicea si Liviu123 este cam casanta lipitura si pot sa apara probleme la aterizare. De exemplu astazi mi-a cazut modelul pe un drum "pietruit" si un stabilizator s-a dezlipit. Acum l-am relipit cu epoxy, finisat vopsit si maine incerc inca un zbor sa vedem rezultatele.
Epoxy are dezavantajul ca este un adeziv cu densitatea mare si deci constructia iese grea daca nu esti atent cat adeziv pui... asa la hobby posibil sa nu fie important dar la modelele de competitie devine important. Nu stiu cum se compara cu AGO ca si densitate dar am eu asa vaga impresie ca AGO ala stiut de zeci de ani este mai usor (mai putin dens) decat epoxy. Din pacate n-am mai atins AGO de 8-9 ani de zile si nici nu stiu de unde as putea gasi asa ceva... astazi totu` vine la tub, punga, dreq sa-i ia.

MIG-29
0

#15 Useril este offline   Dexter_Jr 

  • Moderator RHC
  • Grup: MODERATOR
  • Postari: 1589
  • Inregistrat: 28-February 06
  • Gender:Male
  • Location:Cluj Napoca

Postat 06 April 2007 - 08:11 AM

Tza rocket, la 6 Apr 2007, 07:04, a spus:

...(depinde din ce is facute palele)...

Faci cumva Girocopter?
daca nu SE NUMESC STABILIZATOARE SAU ARIPIOARE
Experimental Rocketry
The only way to fly...



0

#16 Useril este offline   Marinaru 

  • GOLD MEMBER
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 2989
  • Inregistrat: 20-April 02

Postat 06 April 2007 - 08:40 AM

MIG-29, la 6 Apr 2007, 08:48, a spus:

Nu stiu cum se compara cu AGO ca si densitate dar am eu asa vaga impresie ca AGO ala stiut de zeci de ani este mai usor (mai putin dens) decat epoxy. Din pacate n-am mai atins AGO de 8-9 ani de zile si nici nu stiu de unde as putea gasi asa ceva...

Parerea mea e sa-ti iei gandul!!! Ago este nitroceluloza...nu se foloseste prea tare la incleierile rachetelor, mai ales in zona ampenajelor care stau la un moment dat pe suprafata fierbinte.
Magelan,
Cu rabdare si ciocan.
0

#17 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 06 April 2007 - 11:54 AM

Marinaru, la 6 Apr 2007, 08:40, a spus:

Parerea mea e sa-ti iei gandul!!! Ago este nitroceluloza...nu se foloseste prea tare la incleierile rachetelor, mai ales in zona ampenajelor care stau la un moment dat pe suprafata fierbinte.

Daca in 3 ani si un nr mai mare de 1 de modele de rachete nu mi-a luat foc niciuna, folosind totusi AGO pentru ampenaje, cred ca-i suficient de sigur sa-l folosesc. Este bine de notat ca este nitroceluloza (nu stiam acest lucru) si probabil este o informatie utila si pentru altii. La fel de utila, zic eu, este si informatia ca am lansat modele de la 2.5 Ns la 80 Ns cu ampenaje lipite cu AGO.

La fel de bine am mai folosit aracet si SuperGlue.

MIG-29

Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 06 April 2007 - 11:54 AM

0

#18 Useril este offline   Marinaru 

  • GOLD MEMBER
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 2989
  • Inregistrat: 20-April 02

Postat 06 April 2007 - 07:18 PM

MIG-29, la 6 Apr 2007, 12:54, a spus:

Daca in 3 ani si un nr mai mare de 1 de modele de rachete nu mi-a luat foc niciuna, folosind totusi AGO pentru ampenaje, cred ca-i suficient de sigur sa-l folosesc.

Asa or gandi si cei care se uita a doua oara cu chibritul in canistra sa vada daca mai e benzina!
Magelan,
Cu rabdare si ciocan.
0

#19 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 06 April 2007 - 07:24 PM

Revin cu partea 2-a la Rampe.
Am cateva fotografii din care se pot trage cateva concluzii.

http://picasaweb.goo...Liviu1234/RAMPE

Prima este aceea ca nu este un "standard" sau o lege fixa pentru dimensiunea sau lungimea rampei, fiecare procedeaza dupa cum crede ca este mai bine, din experienta proprie. Daca nu are, intreaba sau calculeaza (degeaba...).
Cu toate astea, ceea ce este dat in tabelul acela este in general respectat, tinand cont in primul rand de masa rachetei si forta motorului. Abia dupa aceea poate fi considerata lungimea.
O parte din foto sunt de la o competitie obisnuita, la sfarsit 2 foto de la ultimul CM.
In prima poza se vede ca sina este foarte scurta: racheta avea un motor K550, supradimensionat pentru greutatea rachetei.
Foto 2 arata cateva tipuri de rampe, iar in urmatoarele vedeti modelele mele folosind cate 2 rampe. In cazul rachetoplanului (Boost glider, ca arunca port-motorul) rampa a doua are rolul numai de a tine amorsa si preveni rotirea modelului datorita vantului.
In una din fotografiile urmatoare se vede cum arata o lansare ratata din cauza rampei care vibreaza, racheta a luat-o aiurea si se risca descalificarea ptr. zbor periculos.
Apoi (iarna) se vede un sistem de rampa cu sina, prinsa pe suporti astfel ca se asigura stabilitate buna. Noi am inlocuit primavara asta toate sinele de 2,5 m cu 3 si respectiv 4 m pentru HPR, indiferent de impuls pentru siguranta.
La urma se vad 2 foto cu rampa de competitie a echipei Marii Britanii. Se vede o lansare care pare destul de proasta (dar nu e)a rachetei de streamer cu micromotor de 5 Ns pe 10 mm diam, dar la o privire mai atenta, la ultima foto se vede ca de fapt este vorba de sistemul de lansare cu piston plus 3 tije. Acest sistem cu piston este cel mai performant si de obicei nu necesita nici o tija, in acest caz lungimea "rampei" este de 15-20 cm efectivi (poate vom discuta alta data, e ceva numai ptr. performanta de top).
Am pus mai jos o fotografie mai deosebita care arata o rampa sustinuta de un turn (schela) dat fiind marimea motorului (Clasa N)

Imagini atasate

  • Imagine atasata: post-5-1175880250.jpg

0

#20 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 06 April 2007 - 08:38 PM

Marinaru, la 6 Apr 2007, 19:18, a spus:

MIG-29, la 6 Apr 2007, 12:54, a spus:

Daca in 3 ani si un nr mai mare de 1 de modele de rachete nu mi-a luat foc niciuna, folosind totusi AGO pentru ampenaje, cred ca-i suficient de sigur sa-l folosesc.

Asa or gandi si cei care se uita a doua oara cu chibritul in canistra sa vada daca mai e benzina!

Interesant insa daca bagi un chibrit aprins in benzina vei avea surpriza ca de multe ori nu se aprinde. Problema sa ajungi pana la benzina http://www.rhcforum....tyle_emoticons/default/smile.gif Pericolul este reprezentat de amestecul dintre vaporii de benzina si aer (respectiv oxigenul din aer). Benzina ca si lichid nu arde. Bagi chibritul aprins in benzina (in lichid) si vei vedea ca se stinge.
Lucrurile acestea ti le poate confirma orice pompier.

MIG-29
0

#21 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 06 April 2007 - 09:54 PM

Bateti campii amandoi.
Probabil ca asta e tot ce aveti de comentat la subiect.
http://www.rhcforum....tyle_emoticons/default/mad.gif
0

#22 Useril este offline   Skyspy 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1501
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 06 April 2007 - 10:21 PM

@ Liviu 123

Nu pot vedea pozele de pe albumul Picassa iar la ultima poza se vede numai fumul si racheta.Eram curios sa vad cum arata o rampa turn ca am si eu una in constructie.Va fi pentru rachete fara inele de ghidare sau
buttons cum au alea cu sina.
M/ar interesa sa stiu daca tijele de ghidare trebuie sa stranga ampenajele intre ele sau e destul sa prinda numai corpul, adica racheta trebuie imobilizata pe rampa sau nu.
Asta pentru ca vreau sa folosesc 4 tije ca rampa sa se poata folosi si la rachetele cu 3 si 4 ampenaje.
La 4 ampenaje e clar dar la cele cu 3, tijele strang numai pe corp lasand un pic de joc de rotire al rachetei.
A dracului dom-le cum se extinde si poluarea asta.
Deunazi desfac o conserva de sardine inauntru plin de ulei si pesti morti.
0

#23 Useril este offline   Dexter_Jr 

  • Moderator RHC
  • Grup: MODERATOR
  • Postari: 1589
  • Inregistrat: 28-February 06
  • Gender:Male
  • Location:Cluj Napoca

Postat 06 April 2007 - 11:32 PM

aia cu turn e clasica...sina doar ca fiind lunga e rigidizata cu turnul ala.
Nu ai cum sa faci si pt 3 si pt 4 stabilizatoare (doar daca n-ai descoperit patratotriunghiulechilateral), faci ori pe 3 ori pe 4.
Cat despre poze trebuie sa astepti pana se incarca ca ai banda mica si dureaza
Experimental Rocketry
The only way to fly...



0

#24 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 07 April 2007 - 12:43 AM

Citeaza

@ skyspy

Nu pot vedea pozele de pe albumul Picassa iar la ultima poza se vede numai fumul si racheta.Eram curios sa vad cum arata o rampa turn ca am si eu una in constructie.Va fi pentru rachete fara inele de ghidare sau
buttons cum au alea cu sina.
M/ar interesa sa stiu daca tijele de ghidare trebuie sa stranga ampenajele intre ele sau e destul sa prinda numai corpul, adica racheta trebuie imobilizata pe rampa sau nu.
Asta pentru ca vreau sa folosesc 4 tije ca rampa sa se poata folosi si la rachetele cu 3 si 4 ampenaje.
La 4 ampenaje e clar dar la cele cu 3, tijele strang numai pe corp lasand un pic de joc de rotire al rachetei.


Pozele merg, le-am verificat de pe alt calculator dar uneori merge mai incet. Le pot trimite e-mail cui doreste.
Asa cum spune Dexter turnul acela nu este decat o structura/schela de rigidizare de care se prinde sina de ghidare. Nu am alta poza mai buna, e de fapt singura poza pe care n-am facut-o eu.
Nu are legatura cu sistemul acela cu 3 sau 4 rampe. Pentru acela se poate intr-adevar construi o structura de sustinere separata, de obicei insasi tijele de ghidare constituie "turnul". Asta se realizeaza de obicei cu ajutorul unor inele- superior si inferior- care sustin tijele. Acestea au sus si jos niste adaosuri sudate perpendicular pe ele care intra in niste gauri din inel. Astfel se poate regla diametrul dintre tije in functie de diam. rachetei. Vezi desenul de mai jos. Tijele la randul lor pot sa nu fie rotunde ci facute din profile L .
Tijele nu se strang pe corp, ci se lasa un joc de 1 sau 2 mm. Normal ca anvergura aripilor trebuie sa fie mai mica decat diametrul interior al inelelor.
Se pot face si cu 3 si cu 4 tije pe aceleasi inele metalice, daca dai gauri lin inele la 120 respectiv 90 grade si folosesti cand 3 cand 4. Vezi cu atentie fotografiile atasate la urma si vei intelege imediat. Sunt mai multe tipuri.
Repet ca in general sistemul se foloseste atunci cand montarea unor inele sau altor sisteme de prindere dauneaza aerodinamicii sau esteticii, pentru ca e mai greu de realizat si reglat.
La competitii a fost ceva generalizat, unele structuri erau sudate complet, nimic reglabil ca toate rachetele erau pe acelasi diametru minim. Acuma treaba s-a cam schimbat, se folosesc pe scara larga pistoane de lansare, e ceva ce nu merge la rachete mai mari.

Aceasta postare a fost editata de liviu123: 07 April 2007 - 12:43 AM

0

#25 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 07 April 2007 - 12:47 AM

Desenul

Imagini atasate

  • Imagine atasata: post-5-1175899662.jpg

0

#26 Useril este offline   Skyspy 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1501
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 07 April 2007 - 06:26 AM

La mine baza rampei e o rama patrata, iar tijele de ghidare vreau sa le pun pe diagonala pat
ratului pentru a putea regla diametre de corp mai mari.
Constructia vreau sa o fac fara acele inele exterioare, in cazul meu un patrat pentru a simplifica lucrarea.
Pentru rigidizarea tijelor vreau sa folosesc un sistem de grinda cu zabrele prevazuta jos cu o sina culisabila pe niste ghidaje.Practic daca tijele sunt decalate la 90 de grade cum vreau eu se pot folosi la rachete cu 3 ampenaje decalate la 120 de grade atat ca in acest caz tijele nu mai sunt la baza ampenajelor ci undeva intre ele pe corp.
Totul va depinde pana la urma de rigiditatea tijelor pana in varf ca sa nu fie nevoie de alte solutii de ranforsare sau ancorare.
A dracului dom-le cum se extinde si poluarea asta.
Deunazi desfac o conserva de sardine inauntru plin de ulei si pesti morti.
0

#27 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 11 April 2007 - 04:12 AM

Salutari!

Pe un alt subiect intrebam cat de lunga trebuie sa fie rampa de lansare... Totusi cat de lunga trebuie sa fie rampa de lansare?
Asa cum se stie un raspuns frecvent este: "suficient de lunga pentru a prinde suficienta viteza racheta, viteza la care stabilitatea sa fie asigurata...". Cam confuz raspuns nu?
Desi corect, raspunsul nu ne spune (multora dintre noi) mare lucru.

Orice model este echilibrat in mod static prin plasarea CG-ului in fata CP-ului (centrului de presiune) la distante de 1-2-3 calibre. In aceasta configuratie la orice deviere de la traiectoria verticala a modelului, apar momente aerodinamice ce tind sa-l stabilizeze pe traiectorie. Dar la aceasta se adauga doua mici "complicatii":
1.) CG-ul nu are pozitie fixa in timpul zborului
2.) CP-ul nu are pozitie fixa in timpul zborului.

In timpul zborului, combustibilul din motor este ars si astfel CG-ul se muta spre varful rachetei. Acest lucru ajuta la capatarea unei oarecare stabilitati stiut fiind faptul ca exista modele ce sunt neutre pe rampa si stabile pe traiectorie (au CG-ul si CP-ul aproximativ in acelasi loc pe rampa, se aprinde motorul, CG-ul se misca spre varf datorita arderii rapide a combustibilului si astfel modelul devine stabil inaintea de iesirea de pe rampa).

CP-ul are de asemenea pozitie variabila. Ce este totusi CP-ul? CP-ul reprezinta punctul in care actioneaza rezultanta fortelor aerodinamice pe racheta. Cu alte cuvinte intreaga structura a rachetei este imersata intr-un fluid: aerul atmosferic. Putem sa ne imaginam ca descompunem suprafata rachetei in portiuni de suprafata extrem de mici (un fel de caroiaj) iar pe fiecare astfel de portiune de suprafata avem eforturi/forte tangentiale si normale (vezi figura atasata mesajului). Suma dintre forta elementara tangentiala si forta elementara normala (perpendiculara) pe elementul de suprafata reprezinta forta elementara aerodinamica rezultanta ce actioneaza pe elementul respectiv de suprafata. Daca adunam toate aceste forte elementare aerodinamice ce apar pe toate suprafetele infinitezimale (al dracu` de mici pe romaneste) vom obtine forta aerodinamica totala ce actioneaza asupra rachetei.
In acest moment vedem ca forta aerodinamica totala este de fapt forta totala exercitata de catre atmosfera asupra rachetei. Toate aceste forte elementare aerodinamice pot fi inlocuite printr-o forta aerodinamica totala cu doua conditii:
suma vectoriala a fortelor elementare sa fie egala cu forta rezultanta si MOMENTUL fortei rezultante fata de CG-ul rachetei sa fie acelasi cu suma vectoriala a momentelor fortelor aerodinamice elementare. Cu alte cuvinte putem inlocui tot "campul" de forte elementare aerodinamice CU O SINGURA forta aerodinamica totala ce actioneaza intr-un anumit punct din racheta NUMIT centru de presiune sau prescurtat CP.

OBSERVATIE:
Daca racheta este in repaus fata de atmosfera si NU exista curenti de aer (vant, tornade, uragane etc. :rolleyes: ) ATUNCI pe fiecare element de suprafata vom avea doar forte normale de apasare generate de catre presiunea atmosferica normala.
In momentul in care racheta este in miscare fata de atmosfera (fie exista curenti de aer fie racheta se misca fata de fluidul atmosferic) vor aparea curgeri de fluid ce pot fi caracterizate prin camp de viteze si respectiv camp de presiuni. Cu alte cuvinte DISTRIBUTIA presiunilor elementare pe corpul rachetei va fi modificata si astfel VOM OBSERVA forte diferite ce vor aparea pe diferite regiuni ale corpului rachetei.

Intuitiv putem deduce ca in diferite regimuuri de viteze si la diferite unghiuri de atac vom obtine diferite distributii de presiune pe corpul rachetei datorita diferitelor curgeri caracteristice ale fluidului atmosferic si astfel CP-ul NU va avea o pozitie fixa atunci cand variem viteza rachetei si/sau unghiul de atac.

Astfel pentru o racheta ce zboara la unghi de atac 0 grade dar cu viteze de la 0 m/s la 700 m/s vom observa ca pozitia CP-ului va varia.
Si veti zice... la ce ne ajuta noua toate jucariile acestea?
Raspuns: Ne ajuta astfel incat sa nu construim o racheta cu CG inaintea CP-ului (deci teoretic stabila) si care totusi sa faca tumbe-n aer...
NU o singura data am vazut rachete STABILE static si care dupa iesirea de pe rampa fie au plecat orizontal in directia vantului fie au inceput sa faca tumbe-n aer.
De ce?

Pentru ca echilibrul stabil NU este suficient pentru un zbor sigur. In conditii ideale, de vant 0 (zero) m/s si lansare perfect verticala a unei rachete perfect, echilibrul stabil ar fi suficient pentru asigurarea unui zbor vertical in cazul aparitiei unor MICI curenti orizontali. Cu alte cuvinte CP-ul aflat prin diferite metode ESTE de obicei considerat ca fiind calculat la unghi de atac de 0 grade.
Totusi in cazul lansarilor reale putem avea vant orizontal de pana la 10-15 m/s (poate chiar si mai mult). Daca compunem vectorial viteza rachetei cu viteza orizontala a curentului de aer vom observa ca UNGHIUL de atac al rachetei NU MAI ESTE de 0 grade. Unghiul de atac in cazul nostru poate fi definit general ca fiind unghiul dintre viteza de miscare rezultanta a fluidului atmosferic fata de axa longitudinala a rachetei.
Daca racheta are 30 m/s la iesirea de pe rampa si vantul orizontal are 20 m/s atunci unghiul de incidenta devine: beta= arctangenta(v1/v2) unde v1 este viteza curent aer orizontal si v2 este viteza racheta. Introducand valorile numerice de mai sus observam ca beta devine: beta=33.42 adica aproximativ 34 de grade. O mica mare diferenta intre 0 grade (cea considerata prin metoda "clasica") si unghiul de atac real, nu-i asa? SI ASTA cu toate ca racheta paraseste rampa VERTICAL! Simpla prezenta a vantului orizontal a facut ca racheta sa aiba un unghi de atac!
In general cu cresterea unghiului de atac CP-ul se muta spre varful rachetei. Altfel spus LA 0 grade unghi de atac CP_ul se afla cel mai in spate.

Stiute fiind aceste lucruri PUTEM sa determinam lungimea rampei de lansare pentru modelul nostru pentru o lansare sigura!
DACA cunoastem caracteristicile modelului precum si ale motorului folosit putem calcula ce viteza va avea la parasirea rampei de lansare ca functie de lungimea rampei de lansare. In multe cazuri putem considera forta de tractiune constanta si atunci calculele se simplifica.
Cu aceasta viteza ca functie de rampa de lansare putem determina unghiul de atac la iesirea de pe rampa de lansare ca functie de lungimea rampei de lansare pentru o anumita valoare a vitezei orizontale a vantului. (10-15 m/s sunt valori uzuale pe care le putem folosi; nu cred ca doriti sa va lansati modelul in vijelii de 30-80 m/s :wub: ). Cu acest unghi de atac ca functie de lungimea rampei de lansare putem determina pozitia CP_ului PENTRU modelul respectiv ca functie de lungimea rampei de lansare deoarece cunoastem pozitia CP_ul ca functie de unghiul de atac si cunoastem unghiul de atac ca functie de lungimea rampei de lansare. Cu aceste "jucarii" matematice putem vedea cam ce lungime de rampa ne este necesara pentru a TINE CP-ul 1-2 diametre IN SPATELE CG-ului CHIAR DACA avem vant orizontal de 10-15 m/s.

Observatii:
Se poate vedea din discutia de mai sus ca pe vreme cu vant, rachetele dotate cu motoare cu timp de ardere scurt si forta de tractiune mare sunt avantajate deoarece la capatul rampei au viteza mai mare decat rachetele ce pleaca cu acceleratii de 5-10 g (de fapt sub 5 g se considera lansare nesigura acesta fiind si un criteriu de alegere al motoarelor).

Daca reprezinta interes pot prezenta un exemplu de calcul pentru stabilitate dinamica pentru modelul Mean Machine de la Estes. Astfel veti putea vedea de ce am lansat fara sa-mi fie frica de pe rampa de 40-50 cm lungime si nu am urmat sfaturile de folosire a unei rampe de 1-2 metri lungime :( (nu doresc sa ofensez pe nimeni).
De asemenea pot include o discutie referitoare la momentele de inertie pentru un model si cum ne ajuta aceste moment de inertie sa impingem stabilitatea acolo unde o dorim.
Astept un feedback si in functie de interes putem continua sa scriem pe subiectul stabilitatii modelelor de racheta precum si pe alte subiecte. Vom vedea astfel ca proiectarea si constructia unei rachete performante se face un pic diferit decat dupa metoda: "sa arate bine la ochi" :(

MIG-29

Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 11 April 2007 - 04:19 AM

0

#28 Useril este offline   liviu123 

  • Senior
  • PipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 377
  • Inregistrat: 15-October 06

Postat 11 April 2007 - 06:33 AM

Citeaza

Daca reprezinta interes pot prezenta un exemplu de calcul pentru stabilitate dinamica pentru modelul Mean Machine de la Estes. Astfel veti putea vedea de ce am lansat fara sa-mi fie frica de pe rampa de 40-50 cm lungime si nu am urmat sfaturile de folosire a unei rampe de 1-2 metri lungime  (nu doresc sa ofensez pe nimeni).
De asemenea pot include o discutie referitoare la momentele de inertie pentru un model si cum ne ajuta aceste moment de inertie sa impingem stabilitatea acolo unde o dorim.
Astept un feedback si in functie de interes putem continua sa scriem pe subiectul stabilitatii modelelor de racheta precum si pe alte subiecte. Vom vedea astfel ca proiectarea si constructia unei rachete performante se face un pic diferit decat dupa metoda: "sa arate bine la ochi"


Ok, da-i inainte.
Sa tinem cont de urmatoarele:
La iesirea de pe rampa, in conditii de vant, racheta se inclina imediat contra vantului astfel ca relatia de determinare a unghiului ca arctan de v1/v2 nu mai este valabila.
Trebuie deci o relatie explicita dintre variatia valorii si pozitiei rezultantei si valoarea unghiului (variabila si ea).
Pentru aplicabilitate ar trebui tinut cont de urmatoarele: in general nu este permisa lansarea rachetomodelelor sau a rachetelor de putere mare la o viteza a vantului mai mare de 10 m/secunda, deci aceasta limita ar trebui considerata. Chiar daca sunt rafale scurte cu viteza mai mare de 10 m/s pe fond ceva mai linistit este acelasi lucru. Nu se lanseaza si deci asta ar fi o limitare si o simplificare mare a situatiei. In plus, viteza vantului variaza mult cu altitudinea la care e masurata (creste cu inaltimea). Ceea ce pare mic jos e mai mare sus.
Racheta de care vorbesti este un caz particular si poate ar fi bine sa iei o racheta mai obisnuita.
0

#29 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 11 April 2007 - 08:37 AM

liviu123, la 11 Apr 2007, 06:33, a spus:

Racheta de care vorbesti este un caz particular si poate ar fi bine sa iei o racheta mai obisnuita.

Salutari!

Stiu despre limita de 10 m/s si de aceea am ales 10-15 m/s ca si o valoare plauzibila a vantului pe directie orizontala. (daca calculezi pentru 15m/s atunci ai automat incluse si posibilele depasiri de viteza "regulamentare" ale vantului rebel... vantul nu stie despre limitari de viteza la sub 10 m/s; bate si cu 10 si cu 12 si cu 5 si cu 15 m/s ).

Vizavi de iesirea de pe rampa: inclinarea rachetei depinde de tipul de legatura cu rampa de lansare. Daca considera racheta ce iese dintr-un tub vertical atunci pana la iesirea completa a rachetei, aceasta va fi aproximativ vertical. Deci relatia atangenta functioneaza chiar foarte bine

Datorita timpului mic de tranzit fix la iesirea de pe rampa se poate considera ca racheta respectiva este inca verticala (are orientarea rampei respective) chiar si pentru alte tipuri de legaturi.

Cat este acest timp de tranzit? Sa presupunem ca avem 40 m/s la iesirea de pe rampa. Pentru o lungime de ordinul a 2 metri avem un timp de tranzit caracteristic lungimii rachetei de 2/40 adica 1/20 adica 0.05 secunde adica 50 milisecunde.
Prin urmare la iesirea de pe rampa se poate considera racheta ca iesind pe directia data de rampa (in acest caz directie verticala).

Maine incerc sa prezint si ce-mi iese pentru o racheta "normala" sa vedem ulterior cum se pupa cu realitatea; pana la urma experimentul este cel care decide :rolleyes:
edit: se pare ca va mai dura cateva zile... sunt prins cu treburi dar pana in week-end ar trebui sa apara calculele aici pe forum.

Adaus:
Variatia pozitiei CP-ului cu unghiul de atac este importanta deoarece un rachetomodelist poate astfel determina pana la ce unghi maxim de atac este stabil modelul lui. In multe cazuri vor fi surprize de genul "este stabil static" (are 1 calibru) dar la unghiuri de atac de peste X grade devine instabil.
Aceste considerente pot arata aproximativ cum se comporta modelul din punct de vedere al stabilitatii in conditii reale de vant. Mai precis pot determina o limita superioara a vantului lateral (vitezei vantului lateral) in care se mai poate lansa SIGUR modelul respectiv.

MIG-29

Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 12 April 2007 - 03:39 AM

0

#30 Useril este offline   MIG-29 

  • MEGA Membru
  • PipPipPipPipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 1772
  • Inregistrat: 02-December 02

Postat 13 April 2007 - 10:24 AM

Consideram viteza vantului pe directie orizontala ca fiind de 15 m/s. In acest caz unghiul de atac va fi definit de relatia:
tangenta(alfa)=15/v_racheta unde v_racheta este viteza rachetei.
Consideram un raport al fortei de tractiune pe forta de greutate de 20; aceasta inseamna ca racheta va avea o acceleratie initiala de aproximativ 20 g. Bineinteles ca putem "poliza" aceste calcule si include variatia masei rachetei deoarece combustibilul este ars dar pentru o prima estimare este suficient sa luam o acceleratie medie de 20 g. Prin metoda Barrowman putem determina (vezi raportul tehnic TR-10;TR-30; TR-33 de la Estes) ca CP-ul se misca cu aproximativ un diametru pentru fiecare 15-16 grade unghi de atac. Iarasi putem deveni precisi in aceasta estimare daca am folosi un program de predictie aerodinamica (voi reveni cu amanunte in alt mesaj).
Revenind la calcule:
viteza la iesirea de pe rampa de lungimea L va fi: v=radical(2*a*L)=radical(40g*L)
Consideram ca avem CP la 2 calibre de CG ceea ce ne da aproximativ 30 de grade unghi de atac inainte ca CP-ul sa coincida cu CG-ul si sa ne rezulte probleme...(echilibru indiferent si ulterior instabil).
Aceasta inseamna ca putem zbura racheta la maxim 30 de grade unghi de atac si folosind relatia unghiului de atac rezulta ca: tangenta(30)=15/v_racheta->0.577=15/v_racheta->v_racheta=25.98m/s~26m/s
Folosim relatia v=radical(400*L) (am aproximat g=10m/secunda^2)
Vedem ca viteza depinde de lungime ca o putere 1/2.
Pentru datele de mai sus rezulta L=1.69m~1.7m
Dar daca avem 50 g? atunci rezulta L=0.67 m

In acelasi timp nu am luat in considerarea mutarea CP-ului odata cu cresterea vitezei rachetei. De ce? Pentru ca la finalul rampei am impus (pentru limitarea de stabilitate din unghi de atac) ca viteza rachetei sa fie de 26 m/s (aceasta a fost conditie impusa din calcul). La asemenea viteze pozitia CP-ului este inca suficient de independenta de viteza dar dependenta de unghi de atac.
Matematic, pentru viteza mica, dCP/dalpha<>0 si dCP/dv=0 si CP=f(v,alpha)
unde prima relatie este derivata pozitiei centrului de presiune in raport cu unghiul de atac si a doua este derivata pozitiei centrului de presiune in raport cu viteza.

MIG-29

Observatii/limitari calcule:
1.) calculele sunt facute presupunand ca nu exista frecari (mai ales la jonctiunile racheta rampa).
2.) calculele sunt realizate presupunand forta de tractiune ca functie de timp fiind constanta. Se aplica suficient de bine chiar si la motoarele dubla faza deoarece boosterul de obicei actioneaza cu un varf de tractiune pana DUPA iesirea de pe rampa sau pana la iesirea de pe rampa. Prin urmare acceleratia luata in calcul pentru calculele viteza pe rampa va trebui sa fie acceleratia medie iesita din profilul motoarelor racheta utilizate.
3.) se poate realiza calcul mai precis folosindu-se o expresie a variatiei pozitiei centrului de presiune cu unghiul de atac pentru configuratia considerata in mod particular; in cazul nostru 15-16 grade pe calibru reprezinta variatia pozitiei CP-ului pentru racheta cu o configuratie normala.
4.) se observa ca sunt avantajate rachetele cu forta de tractiune mare pe conditii de vant orizontal puternic
5.) nu dorim rachete scurte cu stabilitate redusa (marginea de stabilitate despre care vorbesc diversele programe de aerodinamica si estimari performante modele de rachete...).
6.) construiti rachete cu raport forta de tractiune/greutate de peste 5g (recomandabil peste 10g)
7.) folositi rampe de lansare inalte- calculul de mai sus sa fie luat ca si MINIM
8.) pe vreme cu mult vant folositi jonctiuni racheta rampa plasate in zona centrului de greutate; evitati problemele de tranzitie de la 2 jonctiuni la 1 jonctiune sub CG si ulterior la nici o jonctiune
9.) definim momentul de inertie corespunzator rotatiei unei axe perpendiculare pe axa longitudinala a rachetei.
Daca avem moment de inertie mic si cuplam aceasta cu o acceleratie mica (sub 5 g sa zicem) si amortizare mica atunci puteti fi siguri pe vreme de vant ca aveti multe sanse de a vedea looping-uri si alte figuri "interesante".
Daca aveti amortizarea mare atunci sigur veti vedea un Tomahawk (aveam filmate astfel de rachete pe care autorii le laudau ca fiind 2 calibre stabile! uitasera vantul...).
10.) VRETI ca racheta sa fie relativ lunga, sa aiba amortizare buna si sa aiba moment de inertie mare. Si doriti sa faceti rampa suficient de lunga pentru a permite zborul SUB unghiul de atac MINIM de stabilitate oferit de distanta CP-CG.

Zboruri frumoase!

MIG-29

Aceasta postare a fost editata de MIG-29: 13 April 2007 - 10:35 AM

0

Arata acest topic


  • 2 Pagini +
  • 1
  • 2

2 useri citesc topicul
0 membri, 2 vizitatori, 0 utilizatori anonimi

RcTrade.eu