[KRI]

Dodu, la 13 Jan 2004, 17:26, a spus:

Chiar asa acum am observat si eu ca nu se face cuplarea pe pinul 4 de pe portul paralel atunci ce mufa e aia cu 10 pini si care este totusi solutia practica la prima schema nu de alta dar in curind o sa stau cu firele (sync)
in miina si o sa urlu la stele.
Bafta!

Deci din acei 10 pini 5 sunt conectati la masa si 3 sunt la portul paralel, dar ramin pinul 4 si 5 neconectati la ceva anume, chestia este ca daca te uiti in cartus asta e plansa 1 din 2 deci ar trebui sa mai existe si o plansa 2 din 2 presupun, pe care poate se gasesc restul explicatiilor, poate fi un feature connector dedicat unei alte scheme electronice, nu am idee.

[KRI]

bitex, la 13 Jan 2004, 02:07, a spus:

Daca se foloseste hct573 mai e nevoie de optocuploare? Eu n-am folosit si nu stiu daca e bine sa folosesc sau nu. Adica e un moft sau chiar sunt necesare? HCT573 nu-i unidirectional? In cazuri extreme poate conduce si in sens invers? Am ars 573 dar nu mai stiu daca se intrerupe sau conduce. Din ce tin minte parca nu mai conduce si se poate arde si partial (pe "porti").

Normal de optocuploare nu ai nevoie decit in cazul in care vrei sa izolezi galvanic computerul fata de partea de actionare a motoarelor, indeea este ca atunci pentru cei 5V necesari logicii trebuie sa folosesti un traf separat fata de cel de alimentare al circuitului de putere la motoare (evident ca poate fi si o infasurare separata pe TRAFUL de putere al motoarelor), ideea este ca de pe acest traf nu putem alimenta decit HCT573 si optocuploarele si in NICI UN CAZ si logica de pe placile de comanda, pentru ca atunci nu am mai avea izolare galvanica, e la mintea cocosului, legam circuitele prin alimentarea de la aceeasi sursa ceea ce este gresit.
Cit despre HCT573 el este un latch unidirectional, adica reproduce pe iesire ce a fost odata pe intrare pina ii spunem noi sa reproduca altceva, eu am mai folosit in loc de HCT573, si un HCT273, de ars am ars si eu citeva HCT573 tot asa pe porti, oricum este solutia de preferat pentru ca e numai 23de mii fata de 300mii o placa de extensie pentru port paralel. Cind se arde in general nu mai conduce, pentru ca de obicei se distruge jonctiunea datorita faptului ca nu poate disipa in timp util caldura generata, dar ideea este ca daca jonctiunea e distrusa de o descarcare electrostatica este foarte posibil ca rezistenta ei sa tinda catre 0 deci sa conduca mai ceva decit cind e functionala :D :D , si aici ne salveaza de fapt optocuploarele.
Acum pentru cei care nu au stiinta de electronica si rabdare sa faca experiente pot lega direct placile de comanda ale motoarelor la portul parale si traba merge la fel de frumos ca si cu optocuploare si chiar mai ieftin, cheltuielile suplimentare apar in momentul in care se intimpla vre-un accident (scurt circuit sau alea alea) atunci scoateti banii pentru o placa de extensie de port paralel, sau va apucati sa lipiti si dezlipiti cu multa tehnica de pe placa de baza ceva cipuri, sau efectiv cumparati alta placa de baza care are portul paralel bun.
Oricum un HCT573 salveaza in cele mai mult cazuri portul paralel, in cazul de fata daca interpunem un hct intre port si intrarile placilor nu ne deranjeaza faptul ca e unidirectional, pentru ca oricum nu avem nevoie de bidirectivitate.

[KRI]

Se poate si asa ?, la 13 Jan 2004, 05:30, a spus:

Inca o rugaminte. Nu imi dau seama cum pozitionam fizic cei cele trei home switch-uri .Cand scula sau ce-o fi ajunge in acest punct trebuie sa le actioneze pe toate trei . Pe cele trei axe. Cum ? Presupun ca scula vine in acest punct din orice directie. Daca este intr-un colt este clar dar este foarte limitat. Cred ca este ceva mai inteligent dar imi scapa   :D

Atentie, nu este obligatoriu ca efectiv scula de prelucrare sa atinga aceste switchuri (ex. virful frezei), in practica este suficient ca saniile transportoare ale sculei sa atinga aceste Switchuri, cite unul fiecare sanie, pentru ca intotdeauna scula va avea o pozitie relativa identica fata de aceste "sanii" (elemente de ghidare, glisiere... cum vreti voi sa le numiti), deci putem considera originea sistemului de coordonate. Ceea ce este foarte important insa si bitex foarte bine sublinia, este ca efectiv aceste switchuri sa fie de o foarte buna calitate mecanica si electrica pentru a asigura repetabilitatea sistemului, eu personal am facut niste teste pentru un anumit proiect, si am constatat pe pielea mea ce inseamna SW de proasta calitate, de exemplu se pot folosi SW electronice adica un fotoemitator si un fotoreceptor (genul ansamblurilor gasite in mouse), cel putin pentru mine asta este solutia optima pret/repetabilitate in mediile "lipsite de praf".
Sfatul meu personal este ca in cazul in care folositi switchuri mecanice, este sa utilizati switchuri bipolare, cu iesirile legate pe un bistabil, pentru a asigura coerenta semnalului generat, (deci o repetabilitate cit mai buna), deoarece toata lumea stie ca intre lamelele Switchurilor se produce o scinteiere in momentul contactului, scinteiere care poate genera impulsuri false pentru softul de comanda.

Aceasta postare a fost editata de KRI: 14 January 2004 - 12:46 AM

[bitex]

Ba eu as spune chiar ca niciodata scula de prelucrare nu trebuie sa atinga aceste switchuri. Ar fi chiar neplacut...
Scula se uzeaza, se schimba, niciodata nu este identica sau fixata identic cu cea data jos anterior sau pozitia in care atinge ea un switch nu este aceeasi. Numai saniile pot face asta fara probleme si acolo sunt si SW-urile. Asta cu originea sistemului e cea mai naspa problema la CNC-uri. Parerea mea. Ca e suficient ca viteza de apropiere de SW sa nu fie mereu aceeasi si se pot pierde pasi fie prin depasirea pozitiei fie prin ciocnire elastica de limitator. Cred ca problemele astea cu vitezele sunt rezolvate soft.

[expo]

acele swich-uri se pun la capete pt. simplul motiv ca se intimpla uneori ca desi ai o "pagina" maxima definita, desenul sa o depaseasca. sau sa nu pleci din origine pe simplul fapt ca ai uitat sa faci asta :D ...si se intimpla! :D
sint astfel de switchuri si la plotere de firma...

plus ca daca nu pui aceste limitatoare si faci greselile de mai sus te trezesti ca auzi un zgomot nasol si alergi sa opresti motoarele care se chinuie din greu acolo. si nu-i deloc bine :D

Aceasta postare a fost editata de expo: 14 January 2004 - 01:39 AM

[bitex]

Eu stiu ca se face o initializare indiferent de dimensiunea formatului. Asta se intâmpla la toate sistemele de pozitionare cu traductoare de pozitie relative, care la fiecare pornire isi cauta pozitia de zero si apoi incep miscarea sau continua cu programul de unde s-a intrerupt inainte de oprirea alimentarii, daca a salvat pozitia. Chiar si robotii isi deplaseaza bratele la capat de cursa si apoi incep miscarea. Asta din simplul motiv ca traductoarele astea sunt mai ieftine. La MPP-uri se poate si fara, dar e mai bine sa fie.

[expo]

da, numai ca eu ca sa nu mai pierd timp si sa folosesc mai bine materialul nu mai las sa mearga la 0 (nici la foam cutter nici la cutter plotter :D ) o sa vezi din practica ca nimeni nu are timp sa il lase sa plece de la 0 si apoi sa se intoarca la 0.

[dan_mitea]

expo, la 14 Jan 2004, 01:30, a spus:

acele swich-uri se pun la capete pt. simplul motiv ca se intimpla uneori ca desi ai o "pagina" maxima definita, desenul sa o depaseasca. sau sa nu pleci din origine pe simplul fapt ca ai uitat sa faci asta :D ...si se intimpla! :D
sint astfel de switchuri si la plotere de firma...

plus ca daca nu pui aceste limitatoare si faci greselile de mai sus te trezesti ca auzi un zgomot nasol si alergi sa opresti motoarele care se chinuie din greu acolo. si nu-i deloc bine :D

Multumesc frumos. M-am lamurit....pana la raspunsul citat. Cred ca Expo se refera la sw. fin de course x,y,z care sunt legati la pinii 11, 12, 13 ai portului. Nu ? Ca altfel nu mai este clar.

[dan_mitea]

Cati forinti sunt la un dolar ?

[Machspeed]

www.k.ro pentru cursul leului in raport cu alte valute.


In alta ordine de idei, puteti sa ma ajutati si pe mine cu lista de componente pentru driver-ul L297/L298 octocup (parca asa era)? Tot incerc sa le string de pe aici si am dificultati in a identifica aici ceea ce e trecut pe lista de pe site. Stiu ca se gasesc la noi, voi la ce firma ati comandat aici si cam care erau indicativele pieselor?
Nu am vazut acolo trecut, dar capacitorii parca trebuie sai aibe si o tensiune pentru care sunt recomandati. Cam care ar fi aceasta pentru solutia de acolo? 50V, 63V?

Multumesc

[Dodu]

intreb electronistul care s-e ocupa de plasutele mele si fac o lista

[Machspeed]

THANK YOU VERY MUCH SIR!

[expo]

@Se poate si asa ?: da.

[dan_mitea]

@Expo. Multumesc pentru raspuns. Acum imi este clar.
Condensatorii trebuie sa aiba tensiunea un pic mai mare decat tensiunea maxima care apare in acel loc (inclusiv impulsuri...). de exemplu daca ai o tesiune efectiva de 12 ca, atunci tensiunea varf la varf este de ~12x1.4=16.8 Deci trebuie sa fie la minimum 20V. Cu cat tensiunea marcata pe condensator este mai mare cu atat va lucra "mai sigur".
C21 minim 63V sau chiar 100V restul la minim25 V....parerea mea

[bitex]

E doar intrebare, nu dau cu parul. Relatia asta cu Ux1.4 parca am intâlnit-o la tensiuni alternative sinusoidale (pe la 50Hz ca era suficient pentru mecanica noastra si atât am facut). Nici nu mai tin minte. In schimb in mecanica bagam coeficienti de siguranta la greu. Pentru alte frecvente ale tensiunii alternative (ca nu prea apar in montajele de CC) este valabila? Sau pentru pentru impulsuri mai este necesara corectia? Adica daca am tensiunea doar intre 0 si 50V dar in impulsuri cu o frecventa oarecare e necesar un condensator care sa aiba tensiunea de strapungere mult mai mare? In cazul a 50V teoretic as avea curaj sa pun ceva la 50V (sau eventual 63V) si sa stau mai departe de capsula condensatorului :D . Sa merg totusi pe 50x1.4 si sa iau valoarea imediat superioara?

Aceasta postare a fost editata de bitex: 15 January 2004 - 02:54 AM

[Machspeed]

Dupa cit m-am uitat pe documentatiile de la L297 (in care se da si schema de referinta pentru un driver) cit si la driverul de la nc-step.de (in pdf-ul cu schema), am vazut ca se ia cam peste tot 63V, asa ca...
Insa nu ma prind cit trebuie sa pun la condensatorii care aparent vin de la tensiuni de +5V (conector). Vad ba 25V, ba 35V;
Condensatorul de 470uF e inca un mister pentru mine.. cred ca e 63V (fiind legat de bornele de alimentare motor) dar in alte scheme parea sa fie 35V...

Ce inseamna RM=2,5? Distanta dintre pini 2,5mm?

Aceasta postare a fost editata de Machspeed: 15 January 2004 - 05:52 PM

[expo]

dau si eu cu parerea: asa cum s-a zis mai sus pune de 25V sau mai mult. e suficient. sint niste condensatori :D

[KRI]

Baeti, eu nu ma pricep foarte bine la condensatoare dar am sa imi dau un pic cu parerea ca sa va explic de unde vine acel 1.4, de fapt se stie ca tensiunea continua (V) este egala cu radical din 2 inmultit cu tensiunea alternativa (la 50 Hz) care este redresata, acum cu alegerea condensatorilor eu fac asa. Voltajul la care trebuie sa functioneze il stabilesc in felul urmator:
Daca condensatorul va functiona in tensiune alternativa atunci e simplu daca am 24V alternativ inseamna ca de la virful negativ la virful pozitiv al undei am 48 de volti diferenta, deci imi aleg un condensator care sa aiba tensiunea de functionare mai mare decit acesti 48V, daca am curent continuu calculez la fel de simplu, 24V alternativ din transformator ii redresez si obtin 1.41*24V=34V deci imi aleg un condensator care sa aibe tensiunea de functionare mai mare de 34V, de obicei eu personal aleg un condensator care sa aiba tensiunea de functionare de 1.5 ori mai mare decit ce rezulta din calcul, evident si ratiunile economice dicteaza tensiunea de functionare aleasa. :D :D

[bitex]

Tot nu prea pricep desi e explicat destul de clar si stiu sigur, KRI zice bine. Daca spun ca un montaj ca functioneaza la 24V curent continuu pai 24 am gata redresat, filtrat... (nu consider ca 24V sunt inainte de transformator si 34 dupa el). Ce nu stiu sigur daca in impulsuri e indicat sa folosesc drept masura de prevedere condensatoare cu tensiune de strapungere mai mare decât cea reala, maxima, din circuit in zona respectiva sau daca nu cumva pot merge putin si sub cea reala. Dar in plus parca n-as pune daca as putea alege. Ca vad in documentatiile componentelor ca suporta un curent de sa zicem de 1A continuu si ceva mai mult in impulsuri si cam la fel cu tensiunea. Daca stiu ca merg numai in impulsuri nu pot sa profit putin si sa montez o componenta "subdimensionata"? E doar ca intrebare, ca in practica nu prea am multe posibilitati. De exemplu sunt nevoit sa pun condensatoare la aproape 40V ca nu gasesc la 6. Ata ete. Sau cum e cu frecventa semnalului (curent continuu in impulsuri, nu alternativ) si tensiunea de strapungere?

Aceasta postare a fost editata de bitex: 15 January 2004 - 11:37 PM

[KRI]

Eu tocmai asta vroiam sa scot in evidenta, pentru ca lumea greseste de foarte multe ori aici ca zice "pai pe schema ere 24 de V curent continuu si eu am luat un transformator de 24 de V l-am redresat si filtrat si am alimentat circuitul si s-a ars", si inca ceva bitex a facut o mica greseala probabil pentru ca nu am explicat eu corect, " (nu consider ca 24V sunt inainte de transformator si 34 dupa el)"
de obicei inainte de transformator sunt 220 dupa transformator este tensiunea alternativa necesara sa spunem 24V alternativ in cazul nostru, iar dupa puntea redresoare si partea de filtrare sunt 34V curent continuu, ideea e unde folosim condensatoarele acol trebuie sa le potrivim ca tensiune, pentru ca aici vine chestia bizara, desi la curent alternativ tensiunea (ex.24V)e mai mica acolo trebuie sa folosim condensatoarele cu tensiunea mai mare min 48V.
Cit despre folositul si alegerea condensatoarelor v-am mai spus e simplu la mine pretul dicteaza in general, si atunci folosesc ce gasesc mai ieftin pe aproape de tensiunea calculata :D :D , bineinteles idealul ar fi de 1.5 ori da daca nu gasesc ieftin asta e, cind se ard ii schimb doar nu pot sa am pretentia sa tina 100 de ani, chestia este ca condensatorii arshi se comporta cel mai scirbos intr-un circuit, pentru ca nu totdeauna prezinta semne vizibile ale deteriorarii si tot stai si te chinui si nu sti de ce nu merge circuitu corect, dar bineinteles, asa fac eu, nu zic ca este bine sau corec ramina ca dumneavoastra sa decideti daca faceti la fel sau nu. :D :D

[bitex]

Recunosc greseala. E din neatentie. Am gândit ceva si m-am exprimat prost. Tu ai explicat bine, nu-i vina ta. Tensiunea in secundar este de... (e alternativa) si dupa redresare creste cam cu...
E corect, imi cer scuze pentru aberatie. N-am folosit niciodata pâna acum un transformator la alta tensiune decât 220V in primar, ca n-am avut ocazia... Nici nu stiu cum de am scris altceva. Posibil de la faptul ca uneori folosesc termenul de redresor si de multe ori tot montajul e facut gramada pe lânga transformator... Mecanica bat-o vina. Deseori zic "am bagat redresorul in priza...". Gogosi. Cel mult transformatorul, ca redresorul e dupa si n-are treaba cu priza. Si nici macar transformatorul nu intra in priza decât dat prin masina de macinat si bagat cu paiul...
Parca asa tin minte si eu, ca pe condensator se noteaza de obicei tensiunea de strapungere in curent continuu (si uneori si in alternativ) asa ca daca pe el scrie sa zicem 250V, rezista aproape sigur la 250V continuu dar aproape sigur nu rezista la 220V alternativ. E faza cu 1.41x.

Aceasta postare a fost editata de bitex: 16 January 2004 - 01:28 AM

[dan_mitea]

Sunteti atat de iuti ca pana vin de la sevici subiectul este gata. Daca imi permiteti o parateza. Stiti ca aici expresia"muncesti ca un bou" este laudativa ? Pe bune .Daca ii spui unuia asa se bucura. Care interpretare este corecta. A noastra sau a lor ?
@ condensatori. Este o mica diferenta intre un tranzistor,tiristor, dioda...si condensator.Daca la primele o suprasarcina, deci un curent mai mare de mica durata nu le afecteaza la condensatori avem o reactie instantanee....de doua feluri. La cei cu folie metalizata se strapunge folia in punctul cel mai slab, se vaporizeaza local armatura si totul ramane OK. La cele ceramice, multistrat...se strapunge si ramane in scurt.Instantaneu si fara preaviz.
La montajele alimentate in cc fara relee, motoare si alte alea, alea cu caracter inductiv legate la aceeasi sursa putem merge cu condensatorii la aceeasi tensiune. De obicei au ei un coeficient de siguranta. Bineinteles ca ar fi preferabil sa fim precauti sa luam o tensiune mai mare dar discutam cazul ideal. Cand avem ceva inductiv se complica. Nu prea putem sti ce impulsuri apar. Solutia profesionala ar fi sa punem in paralel pe sursa de impulsuri un varistor. Sa zicem ca avem montajul la 20V. Punem un varistor care sa intre in scurt la 24. Stim sigur ca tensiunea nu va creste peste aceasta valoare. Deci alegem condensatori la 25V. Asta pentru discutii. In practica punem un condensator cu valoarea tensiunii cat mai mare ne-o permite bugetul si spatiul disponibil.
Daca imi mai permiteti o divagatie. Un prieten electronist imi spunea ca oricine stie sa puna si sa incarce un condensator. Dar foarte putini stiu si sa-l descarce (in montaj). Daca va ganditi bine are multa dreptate.
Am scris 1.4 deoarece mi-a fost lene sa caut semnul radicalui :lol:

[KRI]

Pai si la noi expresia cu pricina e laudativa, cu exceptia cazului in care compui aceasta expresie si o spui unuia care munceste fara sa gindeasca.
Cit despre condensatori, eu in montajele mele de obicei nu folosesc decit pentru filtrare pe sursa si in paralel pe alimentarea circuitelor integrate logice, ori pentru asta nu trebuie sa-mi bat capul prea tare cu voltajele de functionare, microcontrolerele in general se alimenteaza la 5V :) :D :D , iar pentru alte chestii gen motoare s.a.m.d. pun direct ce spune producatorul la documentatie pentru ca nu are rost sa stau si sa calculez ceva ce altii au calculat deja, deci ma-ncred in ei. Si cite odata nu e chiar asa de scump sa mai faci si experimente. :lol:

[dan_mitea]

Consens :lol:

[Bibanu]

O mica precizare: condensatorii care au ca dielectric material ceramic la distrugere nu se scurcircuiteaza ci se intrerup. Ca dealtfel majoritatea tipurilor de condensatori. In aproape 25 ani de electronica nu am intalnit decat cateva condensatoare in scurtcircuit si acelea erau cu folie.
In ceea ce priveste alegerea tensiunii la condensatori va pot spune ca eu am preferat intotdeauna un plus de siguranta (diferenta de pret se amortizeaza prin timpul castigat cu evitarea depanarii sursei (sau ce o fi).
Tensiunea marcata pe condensatori este cea nominala. Regimurile tranzitorii pot urca la valori de varf deloc neglijabile. Schemele care lucreaza in impulsuri necesita de asemenea valori ale tensiunii de lucru corect alese.
In rest, consens!

[Bibanu]

Am uitat!
Formula cu radical din 2 inmultit cu U alternativ este valabila numai la redresarea bialternanta cu punte din patru diode.

[PiccoMaster]

Am si eu o rugaminte-intrebare. Se incumeta cineva sa tina un curs pe forum despre electronica da la A la Z ? Adica de la notiunile cele mai elementare (tensiune cc si ac, intensitate, capacitate, etc), piese utilizate (traf, rezistente, condensat, tranzistori, tiristori, CI, microcontrollere, etc) si scheme simple pentru invatat.
Sau daca nu, sa indicati un astfel de site. (dar de la A la Z ! )

Cred ca un astfel de curs ar fi uitil pentru toti modelistii, care au nevoie de un incarcator, mici reparatii pe la servo, notiuni de radio, etc. Daca se gaseste un profesor dispus, cred ca si webmasterul ar putea prevede o sectiune de electronica. Nu vad incompatibilitati vis-a-vis de modelism, si oricum forumul este de Hobby...deci este deschis.

[Bibanu]

In legetura cu cursurile in cadrul acestui forum trebuie aflata parerea webmaster-ului, in primul rand.
De altfel, sunt foarte multe carti accesibile, care trateaza exhaustiv acest subiect.
Daca webmaster-ul va gasi justificat un asemenea capitol, cred ca sunt destui membri care ar putea contribui cu cate ceva. Pot fi de folos si eu.
Mai trebuie aflata si opinia altor modelisti.

[Sir_Vaska]

Bibanu, la 17 Jan 2004, 13:44, a spus:

Am uitat!
Formula cu radical din 2 inmultit cu U alternativ este valabila numai la redresarea bialternanta cu punte din patru diode.

Alegerea tensiunii condensatoarelor electrolitice de filtraj se face la fel si la redresarea monoalternanta fiindca tensiunea de varf este aceeasi in ambele cazuri (U=Uefectiva alternativa ori radical din 2). Difera doar tensiunea efectiva rezultata , aceasta fiind mai mare la bialternanta.

[Bibanu]

Citeaza

fiindca tensiunea de varf este aceeasi in ambele cazuri (U=Uefectiva alternativa ori radical din 2)

Asa este.