Dispozitivele care fac posibila variatia vitezei motorului in functie de pozitia mansei "de acceleratie" de la emitator, se mai numesc si variatoare (de viteza) sau controlere (de viteza) de catre modelisti (electronic speed control sau ESC pe engleza). Acestea se interpun intre una din iesirile receptorului si motorul electric al modelului. Ele functioneaza pe principiul impulsurilor cu factor de umplere variabil (pulse widith modulation sau PWM pe engleza). Imagineaza-ti ca ai un circuit electric format dintr-o baterie, un intrerupator si un motor si inchizi si deschizi circuitul actionind de intrerupator, cu o frecventa cit de ridicata poti dar constanta insa cu timpi diferiti in care sa circule sau nu curentul prin motor. Daca timpul cit circuitul e deschis e mai lung decit cel in care circuitul e inchis, motorul merge dar mai incet. Invers, motorul merge mai repede. Considera si cele doua cazuri extreme in care unul din timpi e maxim si celalalt e nul si se obtin repaos, respectiv viteza maxima.
Acum , in realitate intrerupatorul si mina ta sint inlocuite de acel ESC care scoate la iesire impulsuri cu o frecventa constanta (sint si exceptii dar acum nu e cazul sa vorbim de ele) dar cu latimea (durata) lor mergind de la 0 la valoarea perioadei de repetare a lor.
Frecventa de repetare a impulsurilor este in prezent de 1000-1500 Hz la ESC-urile fara pretentii, 2000-4000 Hz la cele de clasa si chiar mai mare la unele ptr masini scara 1/18. O frecventa scazuta , pe linga ca incalzeste mai tare motorul, nu asigura si pornirea lina, adica controlul fin la viteze mici.
Am citit pe net ca la motoarele CORELESS ar trebui ca frecventa asta sa fie de peste 20 000 Hz, mergind si pina la 60 000 Hz. Ceea ce nu am intilnit inca realizat fizic de vreo firma, poate si pentru ca motoarele coreless sint rar folosite la propulsie, cel mult folosite in servomecanisme de clasa (pentru cuplul lor mare si INERTIA LOR MICA).
Aceasta postare a fost editata de navigator: 19 May 2006 - 02:21 PM