[liviu123]

O completare la cele de mai sus.
Am fost intrebat cum s-a realizat efectiv legatura boosterului cu corpul treptei 1.

Am pus mai jos o schita de principiu care se poate adapta si la machete (Ari 3 & 4, Delta II) cu ceva modificari.
Cum spunea dl Bitex, cati modelisti atatea solutii pentru aceeasi problema, fiecare dupa experienta, indemanare si timpul avut la dispozitie.
Prinderea a fost cumva verificata la rezistenta, adica am pus o greutate de 2 kilograme (o sticla de Cola) pe booster, ceea ce inseamna aproximativ valoarea maxima a tractiunii motorului din booster, nu s-a rupt nimic, doar o usoara deformare elastica.
Cat despre "sincronizarea" aprinderii mai multor motoare (teacher64 - welcome!)
dracu nu e asa de negru, cu o conditie: sa se foloseasca amorse electrice bine facute, uitand definitiv de fitile, cutii cu BP, etc.

Fisiere atasate

•  BOOSTER.pdf (9.38K)
  Number of downloads: 183

[Tza rocket]

O racheta la care am lucrat de ceva vreme si inca este in stadiu de lucru:

Imagini atasate

• 

[Tza rocket]

Aproape gata,mai am de pus parashuta:

Imagini atasate

• 

[liviu123]

Tot eu mai vin cu ceva, ca voi ati trecut pana una alta pe culinare: ala cu zahar, celalalt cu miere, pac unu cu salamu' http://www.rhcforum....tyle_emoticons/default/tongue.gif

V-am zis ca mai lansez o data dracia aia cu multe motoare, boostere, trepte pe care am prezentat-o prima data acum 3 saptamani.
De data asata dau si filmul lansarii, pe langa cateva poze comentate, cu fazele principale. Am incercat sa prind pe film ceea ce nu am prins prea bine prima data, adica separarea treptei 2 si zborul ulterior.
Racheta a mers perfect si de asta data, deci sistemul de ejectare a boosterelor active e validat in suficienta masura. Am folosit exact aceeasi configuratie de motoare si sist. de recuperare. De data asta nu a fost vant prea puternic, am putut recupera usor treapta 2.

http://picasaweb.goo...u1234/Boosters2

Tot azi am facut o lansare cu motor hibrid, cu noul echipament cumparat de club, de fapt numai butelia, ca restul e de la fiecare. S-a folosit pentru test cel mai mic motor, unul categoria G mica (cca. 125 Ns., iar ca si combustibil o bucata de teava din PVC) si a contat doar sa vedem cum merge motorul (reutilizabil). A mers f. bine, galagie mare, dar parca tot e prea mic. :)
Film, poze, maine, daca va intereseaza desigur.

Imagini atasate

• 

[Dexter_Jr]

Foarte tare...
Intors capul spre dreapta si se vede ok....
Ce m-a mirat a fost intarzierea mare dintre "Go!" si aprinderea capselor... nici la zahar n-am asa delay... oricum acle delay daca e "bine calculat" are un efect foarte dramatic asupra spectatorilor (simti cum creste adrenalina)...eu de exemplu pun in motor o capsa mica ( un pai cu 0,3-0,5 gr de Bp) care in momentul initierii face un mic poc iar dupa aproximativ 1 secunda se aprinde motoru.
Liviu o intrebare...ce presiuni aveti in motoarele alea hibride? Eu din cate stiu ai presiuni de functionare destul de mici (altfel N2O ar ramane in rezervor), deci forta relativ mica dar timp de ardere de ordinul secundelor bune...
Eu neaparat vreau poze si filmul...daca ai poze cu rezolutie mai mare trimitemi-le pe mail si le atasez eu...
Toate cele bune
Dex

[Supreme]

poi da, dar ziceai ca e cva film la prima racheta shi nu sunt decat poze :|

Aceasta postare a fost editata de Supreme: 16 July 2007 - 11:46 AM

[Dexter_Jr]

este si film e chiar ultimul

[Supreme]

aaa da nice , dar a trebuit sa stau cu capu stramb ;))

[Supreme]

acu vine si intrebarea banala : din ce ai facut motoru? imi poti arata cva poze cu motoru? shi inca o intrebare banala unde gasesc materiale ca sa fac un motor ca ala? Ca nah vreau sa fac cva mai mare si nu ma risc cu motoare din carton ;))

[Dexter_Jr]

frate va e greu sa citit si TOT subiectul?
pe pagina anterioara a spus Liviu ca a folosit motoare comerciale...

liviu123, la 24 Jun 2007, 16:53, a spus:

Motoare: treptele cate un motor C, D sau E pe 24 mm fiecare iar in boostere cate un motor A sau B pe 13 sau 18 mm diam. Se pot pune si motoare principale F de 60-80 Ns dar numai o data, ca dupa lansare n-o mai gasesc nici cu politia.

Aceasta postare a fost editata de Dexter_Jr: 16 July 2007 - 01:11 PM

[Supreme]

ok... nu m-am uitat si pe pagina anterioara

[liviu123]

Salut
Nu stiu de ce se vede pe orizontala, eu am prelucrat filmul pe vericala, normal, numai in playerul de Picasa se vede asa. Voi puteti incerca sa folositi Quick Time sau faceti o captura. Mai incerc eu sa prelucrez.
Nu a fost o intarziere asa mare, de fapt persoana care a dat startul a intarziat un pic (era nevasta-mea, ce credeti !) motoarele acelea se aprind f. rapid, mai ales ca pe langa amorsa obisnuiesc sa pun si cateva granule de BP.

Voi pune ceva poze cu hibridul, mai am si altele de la club cu jucarii mai mari, observatia care o fac: mutati-va gandul ca ati putea face acasa asa ceva, desi este foare simplu. Deocamdata nu se poate, dar nu din motive tehnice ci din alte cauze.

[Dexter_Jr]

Liviu in Ro nu ai sa poti face hibride nici in 10 ani...
Pel anga pretul prohibitiv si raritatea cu care se gaseste N2O mai apar si problema fitingurilor, a combustibilului in sine si multe altele...
Rachete mai mari poate ca da. Momentan incerc sa fac rost de bani sa-mi cumpar o celula tensiometrica (in jur de 130$ la Aerocon)...partea de achizitie o am.
Vreau sa te intreb ceva...am vazut ca ai avut ceva experiente cu modle HPR.
La cele care au 2 parasute (drogue si main) cum se face legatura dintre cele 2 parti ale corpului care se desprind pentru a scoate parasuta principala. pentru ca cea de franare o scot aruncand conul iar teoretic din cauza socului ar trebuii sa se desparta si celelalte 2 bucati. ancoreaza cumva shock cord-u' de partea unde se afla motorul?
Numai bine
Dex

[liviu123]

Sistemul e un pic mai complicat ca actionare si componenta, dar se foloseste o singura coarda.
Esential este ca declansarea parasutei principale este independenta de cea de franare, iar parasuta principala se leaga direct sau indirect tot de coarda care tine partea inferioara a rachetei.
Sunt mai multe sisteme, in functie de modul de declansare a parasutei de franare (cu ejectie de la motor sau de la alta incarcatura aflata in partea superioara a rachetei (“conul”), in functie de componenta rachetei si mai sunt unele sisteme gata facute care se pot adapta in diferite situatii.
Pun mai jos o schita de principiu, alta data voi veni cu cateva detalii si foto.

Fisiere atasate

•  Dual_parachute.pdf (15.67K)
  Number of downloads: 186

[liviu123]

Motoarele astea cu comb hibrid sunt o alternativa la cele actuale cu perclorati, intrucat nu sunt restrictii la transportul si manipularea N2O, altele decat cele obisnuite pentru lichide sub presiune. Statistic s-au inregistrat mai putine accidente decat in cazul altor motoare.
Alte avantaje ar fi posibilitatea de a fi oprit si repornit in zbor, variatia fortei de tractiune, utilizarea de conbustibili ieftini (tuburi din materiale plastice sau cauciuc). Dezavantaj important: cost mai mare decat motoarele cu comb solid, dar pe masura ce creste puterea si numarul de reutilizari sistemul devine destul de convenabil, chiar mai ieftin.
Presiunea la care se pastreaza N2O lichid este cca. 50-54 bari, ca sa stea lichid trebuie minim 38-40, deci presiunea maxima in motor trebuie sa fie sub aceste valori, uzual 38 bar (550 psi). Nu e nevoie de alta sursa de presiune, cea din butelia de stocaj e suficienta.
Incarcarea cu lichid se face printr-o teava sau furtun bagat prin ajutaj, pana in valva care asigura incarcarea/descarcarea din rezervor. Teava aceea sau furtunul ramane in pozitie pana pleaca racheta. Exista o supapa care asigura mentinerea presiunii constante in rezervor.
Ceea ce este in film este un motor mic ptr modele, clasa G de 125 Ns, care merge bine dar cu performanta mai mica decat un motor cu comb. solid de aceeasi clasa.
Cel mai mare pe lare l-am vazut a fost un K 2500 Ns, vreun metru jumate lungime (sunt ceva poze la adresa a doua), parca era un MIG in fortaj care trecea pe langa mine.

http://picasaweb.google.com/Liviu1234/Lans...taCuMotorHybrid


http://picasaweb.goo...4/MotoareHybrid

Aceasta postare a fost editata de liviu123: 17 July 2007 - 08:05 PM

[Mr. F]

Tocmai am venit de la o serie de lansari. (de fapt 2 lansari )

Prima lansare a fost primul test in zbor al motorului descris acum cateva posturi (acel G inferior de care vorbeam). In afara desprinderii unui inel pe rampa zborul sa fost un succes. (fara sistem de recuperare).


A 2-a racheta care a avut principal scop testarea sistemului de recuperare a fost (din punctul meu de vedere) un esec. Racheta a avut o traiectorie perfect dreapta pana am pierdut-o din raza vizuala (pe un cer fara urma de nor).
Partea proasta acum urmeaza.Incarcatura de catapultare mi-a rupt fuselajul in doua si partea inferioara (impreuna cu compartimentul partii electronice) nu am mai gasit-o. Partea superioara am recuperat-o cu parasuta dar oricum nu mai a ce face cu ea.
Deocamdata sunt foarte intrigt deoarece am facut 2 teste statice inaintea lansarii pentru a determina cantitatea de praf de pusca necesara. Am optat pentru un pai de 6 cm incarcat cu praf de pusca si la fel am folosit si astazi in ziua lansarii.
O explicatie pe care o pot gasi este ca in urma testelor statice s-a slabit rezistenta fuselajului (din pvc de 50 mm) iar acum a cedat. O alta explicatie ar fi calitatea prafului de pusca (am folosit praf de pusca din pocnitori de revelion) care poate difera de la o petarda la alta.

Aceasta postare a fost editata de Mr. F: 22 July 2007 - 11:15 AM

[liviu123]

Pentru racheta de care vorbesti, cred ca ai fi avut nevoie de 0,7-0,8 gr de Bp, sau sub 1 cm cub. Nu e o cifra batuta in cuie, depinde de greutatea partilor ejectate si de modul cum sunt imbinate. Mai depinde de volumul interior liber si destul de mult in functie de temperatura ambianta. Daca insa depasesti mult valorile acelea, la un gram sa zicem, inseamna ca e ceva in neregula cu racheta.
E de neconceput ca un corp din PVC, chiar de 1.5 mm grosime sa se rupa din cauza exploziei de la catapultare, intotdeauna se rupe coarda sau elementele de prindere, chiar daca corpul e din hartie de scris. Inseamna ca: fie ai folosit o cantitate enorma de pulbere, fie nu e BP ci altceva, fie s-a infundat parasuta, fie imbinarea corpurilor sau varfului s-a facut greu. Intotdeauna “gatul” acela cilindric trebuie sa intre usor in corpul inferior. De obicei, numai la rachete cu varful mai greu sau daca aripile sunt mai largi varful trebuie sa intre un pic mai greu ca sa nu se desprinda si sa o ia inainte in perioada de zbor inertial. Regula este in genul: daca tii de varf, racheta sa nu cada sub greutate proprie (asta e valabil strict la rachete mai mari si mai grele).
In zbor situatia e diferita fata de testul la sol, pentru ca odata presiunea exterioara poate fi sensibil diferita daca racheta merge sus, apoi pozitia si miscarea rachetei in momentul catapultarii influenteaza forta necesara pentru ejectare.
Exista formule simple de calcul pentru cantit de pulbere, care pleaca e la o constanta a pulberii si in functie de diametrul si lungimea corpului da forta de ejectare pe care o poate da o cantitate de pulbere. Daca insa nu cunosti bine caracteristica sau provenienta BP, n-ai ce face cu formula, poate doar orientativ.
Revin la zbor, cred ca a fost vorba de o cantitate foarte mare de incarcatura de catapultare de caracteristrici necunoscute plus ca varful a intrat greu.
P.S. Ce-i ala "pai" de 6 mm?

Aceasta postare a fost editata de liviu123: 23 July 2007 - 02:46 AM

[Mr. F]

Pai din acelea de suc,plin cu bp pe o lungime de 6 cm. La asta ma refeream. La testul static s-a comportat ok. O sa pun o poza cu treapta superioara recuperata cand ajung acasa.
Florin

[Mr. F]

Din cauza emotiilor, inainte de lansare a uiat sa pornesc inregistrarea si mi-am dat seama de lucrul asta cand racheta era aproape de apogeu i zbor liber.

Am uploadat pe youtube ce am reusit sa filmezi aici: http://www.youtube.c...h?v=OlfYkB5yQXE


e o perioada de cateva secunde in care nu o sa se vada decat cerul, asta pt. ca racheta deja iesise din raza vizuala. Dup-aceea se aude un pop infundat si parasuta se deschide, insa la o inaltime care nu-mi permitea sa o vad pe camera.

Va rog ignorati urletele :(.

Timpul teoretic pana la apogeu era de 13 s, iar timerul a fost programat pe 14 s.

In momentul in care se vede parasuta (cat un punctulet pe cer) eram cam pe zoom 6-7 X iar cand se vede mai bine pe zoom maxim de 30 X.

Viteza la coborare, datorita pierderii treptei1, a fost foarte mica si de aceea parasuta impreuna cu treapta recuperata a fost purtata de curenti mai bine de 1 km, De aceea o sa-mi auziti gafaielile in timp de alergam. Cu toate ca am lansat la 7 dimineata, temp erau deja f. ridicate.
Nu s-a pus problema ca racheta sa cada in veinatatea vr-unei cladiri, deoarece ce-a mai apropiata cladire era cam la 3 km.

Timpul total de cadere a fost cam de 3 minute jumate. Bazat pe obervatie nu pe inregistrare k nu am filmat toata coborarea.

Aceasta postare a fost editata de Mr. F: 24 July 2007 - 08:24 AM

[MrSpace]

Mr. F, la 23 Jul 2007, 08:41, a spus:

Pai din acelea de suc,plin cu bp pe o lungime de 6 cm. La asta ma refeream. La testul static s-a comportat ok. O sa pun o poza cu treapta superioara recuperata cand ajung acasa.
Florin

Poate un mecanism electro-mecanic cam ca al lui Anonim , sau cu servomecanism, ar fi mai sigur pentru integritatea rachetelor :wub:

[Dexter_Jr]

de ce sa nu punem acolo si niste actuatoare pneumatice...
eventual niste magneti neodym cu niste bobine care sa se respinga si sa arunce parasuta...un rail gun...
hai sa fim seriosi...ce e asa greu sa punem 0,5-1gram de Bp intr-un pai cu o nikelina in el....
bine inteles ca data pui juma de kil iti fare racheta bucati....
uitati-va la Nakka cam ce cantitati foloseste (are la toate rachetele) sunt cantitati de sub 1,5grame. mai mult de 1 gram nu are rost sa pui...
Dex

[liviu123]

Citeaza

Poate un mecanism electro-mecanic cam ca al lui Anonim , sau cu servomecanism, ar fi mai sigur pentru integritatea rachetelor  

de ce sa nu punem acolo si niste actuatoare pneumatice...
eventual niste magneti neodym cu niste bobine care sa se respinga si sa arunce parasuta...un rail gun

Se zice ca gura pacatosului adevar graieste.
Daca v-ati uita pe net si prin gradina altora, poate ati avea sansa sa vedeti mai toate aceste nazbatii deja puse pe felie, ba chiar si cate ceva in plus.
Chair daca statistic, sistemul cu BP este de departe cel mai sigur si cel mai folosit, actuatoarele pneumatice, arcurile, electromagnetii isi gasesc loc in constructia rachetelor de amatori precum si a unor modele mai mici de competitii (in special machete complexe). Nu intotdeauna se poate controla precis efectul exploziei, a fortei de recul, socul la care sunt supuse legaturile si atunci se prefera sisteme mai soft.
Sigur ca Dexter are dreptate cand zice ca mai bine-i pui un pai in fund cu nichelina :wub: in loc sa cari baterii, magneti, arcuri, etc, asta e valabil in majoritatea cazurilor dar nu in toate. In plus, parca detinerea si folosirea Bp-ului e interzisa…
Sunt sisteme care folosesc franarea aerodinamica ca sa desfaca un capac si apoi parasuta, comanda fiind de la un mic electromagnet (bobina-solenoid), alte sisteme electro mecanice mici ajuta la desfacerea unor carlige care tin parti atasate (trepte, boostere), daca s-ar folosi explozie s-ar devia racheta principala. Dar astea sunt lucruri mai complexe care nu se intalnesc prea des.
Toate aceste sisteme alternative mai au un avantaj: nu ard parasuta, legaturile, corpul rachetei la interior. Sunt mai greu de facut, aici e adevarata problema.
Va dau si eu un exemplu de lucru curios care totusi merge: stiti releele acelea de timp (cu arc) folosite la aeromodele (in special la F1C, unde taie alimentarea dupa cateva secunde)? Un releu din acelea care n-are mai mult de 14-15 grame poate face declansarea precisa a parasutelor prin eliberarea “piedicii” unui arc spiral sau lamelar care arunca parasuta. Forta controlabila, timp reglabil si cu buna precizie. Nu e "pastila", e pe bune, lucru facut.

[Tza rocket]

Salutare...

Ieri am testat cu succes primul motor de PVC,70 % succes deoarece la sfarsitul arderi, PVC-ul sa topit pe langa 2 surube(acestea amplasate prea sus) si din cauza ca ajutaju a fost turnat cu apa de sticla care sa contractat dupa ce sa uscat,lasand un loc mic,gol,intre PVC si ajutajul de ciment,un detaliu ce pot sa il rezolv usor.


SI filmuletul cu motorul static:http://www.youtube.c...h?v=h8ZAJFjK_S0

[Tza rocket]

In timpul saptamani care aproape a trecut,in timp de multi discutau despre lege eu am lucrat din nou pe un motor de PVC pe care l-am testat cu succes 100% astazi .Link la filmulet:PVC 2




Si o poza cu motorul :http://img232.imageshack.us/img232/4939/dsc00030uq7.th.jpg

[liviu123]

Bravo baiete, hai acuma fa si o racheta pentru el :lol:
Cum il bagi in racheta?

[Mr. F]

SALUT.
:-?.... interesant motorul. felicitari. Din film pare destul de fortos. Poate reusesti sa faci un test static si cu un sistem de masurare.

Dar sunt cateva lucruri care imi par ciudate:
1. Pe film, la mijlocul arderii se aude o mica pocnitura - ca si cum a avut loc o marire brusca a suprafetei de ardere-. Ce s-a intamplat?
2. In poza par cam multe suruburi pentru a-ti tine ajutajul si dopul. Esti sigur ca sunt necesare?... Problema retinerii se poate rezolva mai elegant fara sa mai fie nevoie de atatea suruburi care sa-ti mareasca inutil diametrul exterior al motorului.

Oricum este un pas mare inainte. felicitari.

[Mr. F]

ATENTIE!!! - calculul centrului de presiune -

Recent, o lansare mi-a fost distrusa din cauza rachetei echilibrate necorespunzator datorita softului de proiectare. Pentru aflarea centrului de presiune am folosit programele
SPACE CAD 3.1 si AEROLAB . concluzie: Nu sunt bune de nimic. Ambele mi-au dat centrul de presiune mult prea jos.Aproape cu 2 diametre mai jos decat mi-a dat folosind metoda proiectiei. Din pacate am avut incredere in predictiile acestor programe, si am verificat calculul Cp-ului abia dupa ce am vazut zborul instabil al rachetei. O reprezentare a Cp-ului apropiata de ce mi-a dat prin metoda proiectiei a realizat-o programul SPACE CAD 4.0 .

CONCLUZIE: Nu folositi SPACE CAD 3.1 sau AEROLAB pentru prezicerea centrului de presiune. !!!!!

[Tza rocket]

Sunetul ala ii ceva defectiune cred ca la camera ca eu am stat la 20 de metri de motor si nu am azuti nimic decat pe film.Racheta intra lejer intr-un corp pe care il am,la care o sa ii fac 2,3 discuri in forma de gogoasa care o sa le bag pe motor si o sa le si prind de motor .si prin discurile alea o sa fie prins motoru de racheta.Stiu ca is cam mari surubele si ca maresc diametru dar asta e,ii singura metoda care am folosito si nu am avut probleme cu ea.Pe weekendu viitor s-ar putea sa fie gata si corpul si motorul,cel putin asta sper.







PS:Space cad 4.0 ii foarte bun fata de predecesorul lui SP 3.1.

[liviu123]

Vai ce-mi plaaace... "discuri in forma de gogoasa".. :lol:
Doughnut...

Foarte complicata montarea propusa. Am vrut sa ajung la problema suruburilor cu cap hex (in loc de cap ingropat, cum ar trebui). Chestia creaza probleme destul de mari. Vezi poate poti sa imaginezi ceva mai simplu, altfel iar o sa pui suruburi, si tot asa.

Calculul C.P. Toate programele mentionate folosesc metode aproximative, in care nu exista vant lateral deci incidenta si in care se neglijeaza influenta corpului. Asta inseamna CP mai jos decat real.
Metoda proiectiei rectangulare, din contra, presupune incidenta 90 grade, ia in considerare deci suprafata corpului dar nu ia in considerare coeficientii aerodinamici ai elementelor constructive. Rezultatul e un CP mai sus decat in realitate.
In general, adevarul e la mijloc, dar nu va bazati pe asta, luati drept buna metoda proiectiei, care implica o margine de siguranta confortabila, cu CG usor deasupra CP (privit de jos spre varf), chiar daca asta inseamna sa puneti mai multa greutate in bot.

E un exemplu ca odata rezolvata problema motoarelor, mai e mult pana departe. Zboruri aiurea se intampla si la cei cu mai multa experienta, totul e sa incercam.

Aceasta postare a fost editata de liviu123: 12 January 2008 - 11:58 PM

[Dexter_Jr]

Treaba cu aerolabu e total gresita...
Pentru racheta aia mare de la midia am folosit aerolab ca sa calculam CP la viteze intre 0m/s si mach 2. in paralel cineva din Germania ne-a calculat CP-u prin simulari CFD. rezultatele au fost diferite cu cativa mm.
din contra din tot ce am citit pe net multi injura spacecad.