[forja]

Oficialii companiei RSC ENERGIA au dezvaluit noi detalii despre nava spatiala care va inlocui Soyuz-ul, in transferul echipajelor catre Statia Spatiala Internationala.

Dezvelirea unei machete la scara 1:1 a modelului propus, Kliper, sau Clipper, a avut loc intr-o conferinta de presa la unul din birourile RSC langa Moscova.

Naveta reutilizabila cu o capacitate de 6 oameni, va fi lansata in varful unei rachete Zenit, va opera pe orbita in mod independent pana la 15 zile, si va ramane docat la ISS pana la 12 luni, de doua ori mai mult decat Soyuz. Modul de aterizare a navetei nu a fost inca detrminat: inginerii studiaza amandoua variantele - cu aripa si aterizare pe pista si cu parasuta si aterizare pe apa.

Chiar daca oficialii Energia cred ca pot dezvolta Kliper cat pentru o zecime din costul NASA pentru noul sau CEV - Crew Exploration Vehicle -, vor fi necesare si fonduri suplimentare programului spatial rus. Daca va fi finantata 100%, nava va fi gata pentru teste in 2010. Rusia ar putea incheia un parteneriat cu U.E. sau cu alte tari interesate, au declarat oficialii Energia.

[MrSpace]

baga si tu un link cu poza te rog

[forja]

Echipajul Statiei Spatiale Internationale a mutat naveta Soyuz dintr-o parte in alta a statiei. Echipajul Expeditiei 10, Leroy Chiao si Salizhan Sharipov au folosit Soyuz TMA-5 desprinzandu-se din modulul Pirs la 4:32 am EST (0932 GMT). Ei au mutat Soyuz-ul aproximativ 15 metri catre un alt nod de amarare apartinand modulului Zarya, reusind sa se cupleze 21 de minute mai tarziu.

Repozitionarea a fost necesara pentru a permite echipajului sa realizeze doua "spacewalks" - iesiri in spatiu, sau EVA - in cadrul sederii lor pe statie, ce va dura aproximativ sase luni.

Ultima maevra de acest fel a fost realizata de echipajul de trei oameni din Expeditie 4, in Aprilie 2002.

[forja]

Northrop Grumman si Boeing au anuntat ca si-au unit eforturile pentru dezvoltarea componentelor pentru noul program de explorare lansat de NASA. Cele doua companii, care pana acum au lucrat separat la designul vehiculului de explorare - Crew Exploration Vehicle (CEV), acum isi vor uni eforturile intr-un singur program. Sub acest parteneriat Northrop va servi ca prim contractor, iar Boeing ca prim subcontractor pentrur "Spiral 1" din designul CEV, care necesita dezvoltarea unui vehicul capabil sa transporte echipajul in orbita joasa a Pamantului. Companiile isi vor schimaba rolul pentru "Spiral 2", care va avea ca tinta transportul catre Luna. Echipa Northrop/Boeing va avea ca si competitor echipa Lockheed Martin in cadrul programului DEV, care nu se va incheia pentru multi ani: oficialii NASA au declarat anterior ca planuiesc un "flyoff" al celor doua designuri CEV in 2008, dupa care NASA va alege unul. Zborurile fara pilot ale CEV-urilor sunt programate pentru 2011, iar zborurile cu oameni pana in 2014.

Acest program este, insa, dependent de finantarea acordata de Congresul american; versiunile initiale ale bugetului NASA pe 2005 prezinta taieri importante in programul CEV.

[forja]

NASA a anuntat ca satelitul demonstrator DART va fi lansat cu intarziere, pentru a revizui o serie de date ale aparatului. Vehiculul DART este planificat pentru lansare cu ajutorul unei rachete PEGASUS XL de la baza aeriana Vandenberg din California.

Intr-o scurta declaratie, NASA a afirmat ca lansarea a fost amanata pentru a reevalua "datele proiectate de incarcare" ( review of the "projected loads data" ), in incercarea de a determina mai exact efectul pe care fortele "g" din momentul lansarii le vor avea asupra satelitului. Nu a fost anuntata o noua data a lansarii.

DART (Demonstration of Autonomous Rendezvous Technology) este concepuut sa se intalneasca pe orbita joasa a Pamantului, cu un satelit, MUBLCOM, utilizand doar senzorii si computerele proprii.

[MrSpace]

poze nu ai vrut sa bagi asa ca pun eu
Ce-i drept e ceva absolut extraordinar ceea ce fac rushii, si nu stiam pana azi, auzisem ceva zvonuri numai
http://www.photocenter.ru/myphoto/films/eu...E.html?picnum=1

[forja]

n-am avut timp da bag mai incolo sunt presat de timp

[forja]

Oficialii companiei RSC ENERGIA au dezvaluit noi detalii despre nava spatiala care va inlocui Soyuz-ul, in transferul echipajelor catre Statia Spatiala Internationala.

Dezvelirea unei machete la scara 1:1 a modelului propus, Kliper, sau Clipper, a avut loc intr-o conferinta de presa la unul din birourile RSC langa Moscova.

Naveta reutilizabila cu o capacitate de 6 oameni, va fi lansata in varful unei rachete Zenit, va opera pe orbita in mod independent pana la 15 zile, si va ramane docat la ISS pana la 12 luni, de doua ori mai mult decat Soyuz. Modul de aterizare a navetei nu a fost inca detrminat: inginerii studiaza amandoua variantele - cu aripa si aterizare pe pista si cu parasuta si aterizare pe apa.

Chiar daca oficialii Energia cred ca pot dezvolta Kliper cat pentru o zecime din costul NASA pentru noul sau CEV - Crew Exploration Vehicle -, vor fi necesare si fonduri suplimentare programului spatial rus. Daca va fi finantata 100%, nava va fi gata pentru teste in 2010. Rusia ar putea incheia un parteneriat cu U.E. sau cu alte tari interesate, au declarat oficialii Energia. :( :(

[forja]

NASA a anuntat ca satelitul demonstrator DART va fi lansat cu intarziere, pentru a revizui o serie de date ale aparatului. Vehiculul DART este planificat pentru lansare cu ajutorul unei rachete PEGASUS XL de la baza aeriana Vandenberg din California.

Intr-o scurta declaratie, NASA a afirmat ca lansarea a fost amanata pentru a reevalua "datele proiectate de incarcare" ( review of the "projected loads data" ), in incercarea de a determina mai exact efectul pe care fortele "g" din momentul lansarii le vor avea asupra satelitului. Nu a fost anuntata o noua data a lansarii.

DART (Demonstration of Autonomous Rendezvous Technology) este concepuut sa se intalneasca pe orbita joasa a Pamantului, cu un satelit, MUBLCOM, utilizand doar senzorii si computerele proprii.


scuze pt repetarea msg-uluui anterior

[forja]

uite frate linku' http://www.##### sper sa fi multumit. bye
:(

[forja]

Sonda spatiala NASA/ESA/ASI Cassini-Huygens va realiza un "fly-by" al celui mai mare satelit al planetei Saturn, Titan.


Cand se va afla la punctul de maxima apropiere de Titan, stabilit pentru ora 18:44 CEST, sonda spatila va orbita la doar 1200 de kilometri de suprafata lunii, aproape coborand in atmosfera superioara, avand o viteza de 21 800 kilometri pe ora.

Acest "fly-by" nu numai ca va permite efectuarea a numeroase teste stiintifice ale suprafetei lui Titan, o analiza radar spre exemplu, dar va modifca semnificativ orbita navei in jurul lui Saturn. Acum Cassini-Huygens are o perioada orbitala de 4 luni, care se va schimba la 48 de zile, stabilind traictoria pentru urmatorul "fly-by" al lui Titan pe 13 Decembrie 2004, cat si pentru lansarea probei Huygens pe 25 Decembrie.

www.esa.int :(

[forja]

SMART-1, acum in drum spre Luna, a facut peste 80 de milioane de kilometri. Calatoria sa a inceput pe 27 Septembrie 2003, cand satelitul a fost lansat cu o racheta Ariane 5 de la Kourou, Guiana Franceza. De atunci, orbitele sale se maresc progresiv in jurul Pamantului, pentru a fi capturat de gravitatia lunara in Noiembrie.

SMART-1 a fost conceput, in principal, pentru doua scopuri. Primul este pur tehnologic: sa demonstreze si sa testeze un numar de tehnici spatiale care sa fie aplicate in viitoarele misiuni interplanetare. Al doilea scop e stiintific, fiind dedicat "stiintei lunare". El reprezinta si primul test european a unui satelit propulsat in intregime de un motor cu ioni.

Lunga calatorie in spatiu, este necesara pentru ca motorul cu ioni sa functioneze si sa fie testat pe o distanta comparabila cu o expeditie interplanetara. Misiunea ESA - SMART-1 testeaza, deasemenea, compartamentul navei in timpul manevrelor de schimare a orbitei. Acestea se folosesc incalatoriile interplanetare, si folosesc fortele gravitationale ale corpurilor ceresti pentru a castiga acceleratie si a ajunge catre destinatia finala, in acelasi timp, salvand combustibil.
In cazul lui SMART-1, atractia gravitationala a lunii a fost exploatata in trei manevre de 'rezonanta lunara'. Primele doua au avut loc in August si Septembrie 2004. Ultima a avut loc pe 12 Octombrie, cand motorul a functionat pentru 5 zile, de la 10 la 14 Octombrie. Datorita ultimului impuls, SMART-1 va mai efectua 2 orbite in jurul Pamantului, fara a mai finevoit sa porneasca motorul, decat pentru unele mici corectii de traiectorie. Acelasi impuls va permite navei sa cada in raza de atractie a Lunii si sa orbiteze in jurul ei incepand cu 13 Noiembrie, cand va fi la 60 000 de kilometri de suprafata lunara.

SMART-1 va ajunge la prima sa 'periluna' (cea mai mica distanta de suprafata lunara) pe 15 Noiembrie, cand motorul cu ioni va face primul si cel mai mare impul in orbita lunara. Dupa aceea, va face mai multe 'loop'-uri pana sa ajunga orbita finala operationala (intre 3000 si 300 de kilometri deasupra polilor lunari) in Ianuarie 2005. Timp de sase luni de atunci, Smart-1 va identifica elementele cheie de pe suprafata lunara si va investiga datele despre chiar formarea lunii.

www.esa.int