[IlPadrino]

mda..., cei care vor continua dupa comonsensul propriu shi personal sa purceada in continuare la water brake in, macar sa foloseasca apa distilata. Orice producator, care se respecta trece automat pe ambalaj valoarea conductivitatii exprimata in microsiemensi. Cu cat valoarea asta e mai mica, cu atat respectiva apa distilata contzine mai putzini ioni liberi (tot astia dau shi duritatea ei - deci chiar shi dupa uscare ii vetzi regasi pe piesele motorului sub forma de saruri de calciu shi sodiu). Valori extrem de mici nu pot fi obtzinute de cat in distiloare extrem de scumpe cu rezervoare din sticla de borosilicat sau quartz shi numai dupa trei trepte de distilare.

[Valteras]

Sa vezi ce de borosilicatzi si calciu si sodiu si alte fachingbulsituri gasest pe si in motor dupa un zbor pe ploicica sau aterizare pe si in zapada (mai ales cand zbori aripa unde toate alea sunt afara). Si sa vezi ce misto se oxideaza toate fiarele si sarmele dupa o sesiune de zboruri la mare unde briza salina face bine numai la oase si plamani maxim!

[Butterfly]

Fitzi-ar microsimensii IlPadrino :lol: http://www.rhcforum....tyle_emoticons/default/wink.gif

[IlPadrino]

da dom'le - fimi-ar microsiemensii - ca e buna shi apa de garla (strikt un polonic ras), obligatoriu cu incluziuni de alge shi outze de tzantzari, dupi care se imbogatzeste compozitzia cu extract de mushetzel shi ulei de jojoba ca doaramite motoru are de inghitzit praf cosmic de Bukuresci plus ca mai muska shi din tzarana patriei muma la aterizari. Pentru conditzii shi mai dure de exploatare se mai adauga aloe vera shi musai decoct de galbenele in zamarca de mai sus.

P.S. retzeta e din sursa sigura

haidi pa ca o dam in bailando

[SILVIU66]

sa revenim la acest subect.
am doua motoare noi.
se pare ca primul nu prea a avut viatza lunga.cap la cap 90 min de zbor.
rodaj in apa distilata 8 ore la 1,5 v.nu stiu cum a fost cu uscarea.cand a decedat l-am decapsulat si nu prea se poate descrie ce am gasit inauntru.nimik sa semene a perii sau colector.
acu fac asa : 2 ore in aer la 1,5 v, 1/2 ore in alcool tehnic,uscat la feon iar cred cal las vreo ora ,si inca 15 min in alcool tehnic.
le fac in paralel.daca nu fac bine le busesc pe amandoua.oricum mi-am propus sa le folosesc la zbor pe rand.
o sa incerc sa ma uit cu lanterna si cu lupa pe fanta sa vad daca vad ceva la perii...
o sa va tin la curent ...(maxim)
@silfax
stai cu urechile ciulite ca poate te mai distrezi un pic.
cand oi termina cu motoru pe care-l reconditionezi da-mi un tel ca-tzi vand eu unul... :wacko:

[dan_mitea]

Va rog sa nu sariti.
In prospectul motorului se recomanda sa se faca rodaj in apa ? Si in general producatorul recomanda rodaj ?

[ZOD]

Da

[Emanuelu]

Mai baieti , imi dau si eu cu parerea "sic". Raspunsuri pertinente am vazut la ILPADRINO, VALTERAS, ALLEXELA dar ele se bazau mult pe cunostinte populare si pe bunsimt, ultimul fiind un lucru foarte bun dar trebuie sa aiba la baza cunostinte reale al fenomenelor implicate, DOAR IN ACEST CAZ. Eu fabric perii colectoare si incerc sa va spun cam ce stiu si impreuna cu voi si BUNSIMTZ-ul de care vorbeam cred ca le vom da de capat (periilor adica). Nu am vazut exact ce motoare folositi voi, dar deduc ca-s motoare cu mare densitate de curent pe perii (5-10 A) si mici in dimensiuni, asta-i o problema intrucit sortimentele de grafit au recomandata o anumita densitate de curent pe cm. patrat care in cazul asta este depasita mult. Deci nu sunt motoare care sa reziste prea mult(probabil sub 100h). Vreau sa va spun ca exista vreo 5 clase si citeva zeci de tipuri de grafit diferite, fiecare cu proprietatile lor. Fabricantii de motoare aleg un compromis intre duritatea grafitului periei si timpul in care trebuie ei sa tina pina se uzeaza periile cu cca 40% si trebuie schimbati.O perie dintr-un grafit moale se uzeaza mai repede dar in schimb menajeaza colectorul de uzura, iar una din electrografit invers.Intrucit uzura colectorului duce la schimbarea motorului se prefera primul caz, dar fabricantii aleg de obicei un compromis.In legatura cu rodajul, in mod normal peria trebuie sa aiba fata de atac sub forma de raza (a colectorului) dar asta inseamna operatii in plus si de obicei ea ramine dreapta. Doar aici trebuie facut un rodaj, pentru a coincide raza periei cu a colectorului.ATENTIE prima data se verifica ca peria sa alunece usor in suportul ei dar sa nu aiba joc mai mare de 0,1mmm ca altfel niciodata nu mai poate sa-si faca raza colectorului, banuiti de ce? De obicei pentru a face un rodaj rapid se pune pe colector o fisie de smirghel de 500-1000 si se misca stinga dreapta rotorul pina se vede ca periile sau rodat apoi se antreneaza motorul 3o" pina la 1h pentru o calibrare fina. Merge si cu alimentarea motorului fara mare diferenta. Jonctiunea dintre perie si cloector este de tip semiconductor (cupru-oxid de cupru-grafit) si se realizeaza natural ,mai repede odata cu cresterea temperaturii.Pentru o grabire a rodajului, unii producatori mai bengosi fac o perie care are o raza cu striuri mici, pentru acolo unde nu se poate baga o fisie de smirgel. Nu cred ca rodajul cu apa da rezultate semnificative incit sa merite,apa micsoreaza frecarea grafitului si rodajul dureaza mult mai mult, praful de grafit nu este solubil in apa, stiu sigur, asa ca nici ptr. curatzare nu este buna, cel mult este buna la racirea motorului dar este mai bun un aspirator, vorba lui ALEXELLA. Bucsele lagarelor de obicei sunt si fierte in ulei ca sa tina lubrefierea mai mult, asa incit cufundarea motorului in alcol izopropilic sau alti solventi iar nu mi se pare o idee buna plus ca poti dizolva lacul dintre spire. Acum o sa va spun si lucruri noi despre uzura periilor: sunt doua tipuri de uzuri, cea mecanica de care stitzi (prin frecare) si una de electroeroziune ,da, scinteile care le stitzi. Asta- pacostea! daca la uzura mecanica se uzeaza practic doar periile, cea electrica va maninca si colectorul si adio motor, plus ca nu ajunge la parameti maximi. Deci scinteile nu sunt bune! Asta apare ori din cauza unui material de obicei prea tare sau nu asigura densitatea de curent , ori colectorul sau axul are bataie, ori arcul care impinge peria e prea slab si peria vibreaza fin (de cele mai multe ori arcul e cel care e de vina, ori a obosit, ori sa decalit din cauza caldurii, deci ATENTIE, arcul e important. Mai bine sa aveti un arc mai tare care uzeaza peria mai repede, decit unu mai slab care nu-i asigura periei un contact bun si de aici scintei, arderea colectorului, motorul nu poate ajunge in sarcina maxima din cauza ca nu-i trece suficient curent. Daca nu aveti un arc mai puternic la aceleeasi dimensiuni puteti sa puneti in interiorul arcului original un al doilea arc .Ar mai fi multe de spus dar ajunge atit deocamdata, ca si asa um scris prea mult. Astept eventuale intrebari daca am omis ceva important

Aceasta postare a fost editata de Emanuelu: 27 June 2004 - 08:53 PM

[SILVIU66]

Emanuelu, la 26 Jun 2004, 23:21, a spus:

.In legatura cu rodajul, in mod normal peria trebuie sa aiba fata de atac sub forma de raza (a colectorului) dar asta inseamna operatii in plus si de obicei ea ramine dreapta. Doar aici trebuie facut un rodaj, pentru a coincide raza periei cu a colectorului.ATENTIE prima data se verifica ca peria sa alunece usor in suportul ei dar sa nu aiba joc mai mare de 0,1mmm ca altfel niciodata nu mai poate sa-si faca raza colectorului, banuiti de ce?

pai da
la motoarele pe care le avem noi ,ele vin din fabrika, cu periile neasezate pe colector
si in general motoarele sunt capsulate,asa ca daca sa-u distrus adio.numai poti decat sa-l arunci.
exista undeva in subiectul asta un desen parca al lui valterash care reproduce exact cum vin periile din fabrika si cum ar trebui ele sa stea.deci daca noi asezam un pic periile pe colector fara sa omoram motorul din prima nu cred ca facem rau.

[SILVIU66]

uite si desenul facut de valterash "care este" cu periile astea noi.
si e exact asa cum a desenat dansul

Thumbnail atasat

• 

[Emanuelu]

Ciudat desenul periei! Nu reusesc sa vad logica canalului de pe mijloc. In desen, canalul nu ajuta la micsorarea duratei rodajului, mai degraba il mareste. Da-mi mai multe detalii: ce dimensiuni are peria XxYxZ, are arc lamelar sau elicoidal, cite ore rezista de obicei peria intre schimburi, motorul chiar nu poate fi demontat, peria are un suport al ei pe care culiseaza sau este ca la motorasele de jucarii , cit costa o pereche de perii de schimb, peria are si fir de cupru care iese din ea sau este simpla ? Ajutati-ma si va ajut si eu.

[SILVIU66]

dimensiuni nu pot sa dau decat la ochi pt ca motorul este capsulat.
cel pe care l-am desfacut nu mai avea nici urma de perii asa ca nu aveam oricum ce sa masor.
arcul este lamelar,este simpla fara fir de cupru,nare nici un suport pe care culiseaza este ca la alea de jucarie,perii de schimb nu se gasesc,n-aui de unde sa cumperi,tre sa-ti iei motor cu totu.

[bitex]

Perii se pot face foarte usor prin taiere din perii mai mari, folosite la alte motoare. Important e sa nimeresti "materialul". Se prelucreaza foarte usor mecanic

[SILVIU66]

eu am incercat si n-am reusit.probabil materialul din care erau facute periile.
si nu stiu de unde sa gasesc carbuni daia :rolleyes:

[bitex]

Se gasesc in orice magazin de electrocasnice, scule electrice... dar e problema de compozitie si de ce o sa spuna Emanuelu ca le stie bine. Sau in orice talcioc, sau in orice motor cu perii mari si uzate din care poti taia cat ai nevoie. Presupun ca astea pentru electricele noastre sunt mici ca dimensiune si pot fi decupate din orice perie mare.

[Valteras]

Emanuelu, la 27 Jun 2004, 20:33, a spus:

Ciudat desenul periei! Nu reusesc sa vad logica canalului de pe mijloc. In desen, canalul nu ajuta la micsorarea duratei rodajului, mai degraba il mareste.

Salut Emanuelu!

Mi-a placut teza ta despre perii! Ne-ai mai luminat nitel si ne-ai imbogatit cultura noastra "de mahala" in domeniu.

Din alt punc de vedere, preferam sa nu aflu atatea despre sinterizari de perii (IlPadrino), grafit de 'jda mii de soiuri s.a.m.d. De ce? Acu mereu o sa stau sa ma intreb: Asta din ce clasa de grafit o face parte: grupa 3 clasa CX duritatea 11,865 sau de fapt shmecherul e grupa 3 clasa CX duriatea 11,866? Vax! Nu e bun! Umbla cu limba scoasa dupa 11,865!

...In loc sa pun ce perii oi gasi, ca si asa nu prea sunt de unde alege! Hai ca glumesc! Buna prezentarea!!

Nici eu nu vad rostul canalului in perie. Nu pot sa spun decat ca am observat ca dupa "pasuire", rotorul este ceva mai greu de invartit la mana decat inainte, cand contactul se facea doar pe alea doar nervuri. Normal, frecarea se face acum pe suprafata mai mare decat inainte.

Alte perii au trei nervuri, altele sunt fix plate. Nu stiu care e ratiunea nervurilor/santurilor. O fi f'un consideret tehnologic...

Periile la Speedurile 280-400 par a nu avea cupru in grafit. Asta inseamna automat ca sunt (mai) moi? Oricum durata de viata a unui clasic 400 este de cateva zeci de ore. Poate nici zece daca e forjat din prima, la greu, poate 40 de ore daca ai bafta kklau.

Viata e data si de demagnetizarea magnetilor si de uzura periilor si de aparitia jocului in bucsi...

Si inca ceva: alcoolul izopropilic (IPA) nu dizolva lacul de pe bobinaje. Pe bune si fara misto!

Chiar ieri mi-am (re)luat la bani marunti o serie de motoare. Toate aveau colectoarele suuuper imbacsite cu carbune. Le-am bolborosit cate un minut in IPA dupa care le-am uscat si gresat bucsile si rulmentii. Acum colectoarele sunt CRISTAL. Deci nu e chiar de neglijat mentenatza motoraselor astora mici si amarate...

[IlPadrino]

hentz in atac Valteras tata

Citeaza

Normal, frecarea se face acum pe suprafata mai mare decat inainte.

frecare NU DEPINE DE SUPRAFATZA DE CONTACT, ci de caliatea suprafetzelor in contac!!!

[SILVIU66]

bitex, la 28 Jun 2004, 09:05, a spus:

Se gasesc in orice magazin de electrocasnice, scule electrice... dar e problema de compozitie si de ce o sa spuna Emanuelu ca le stie bine. Sau in orice talcioc, sau in orice motor cu perii mari si uzate din care poti taia cat ai nevoie. Presupun ca astea pentru electricele noastre sunt mici ca dimensiune si pot fi decupate din orice perie mare.

pai asta am si facut
da probabil ca n-am nimerito tocma la compozitie
ca asta e cel mai greu.
si atunci motoru nu se mai invarte ca cel original.abia pe la 18 v !!!! am imprersia ca ajunge la ce facea inainte la 8 v(turatzie + putere)

[Emanuelu]

Dupa ce v-am bagat in ceata cu nenumaratele tipuri de grafit, hai sa va spun cum verificati duritate grafitului cu ce aveti la indemina: luati o foaie de hirtie si va jucati cu o bucatica din carbunele vechi pe ea, vedeti cum scrie, daca simtiti ca zgirie si cit , cele de tip moale sunt de culoare gri dense fara pori si scriu cam ca un creion obisnuit moale, unele sunt ca cele de dinainte dar se simte ca si zgirie un pic, asteas din grafit semitare, cele dure sunt de culoare negra si scriu prost pe hirtie, mai mult zgirie. Deci din zdemii de tipuri au ramas doar 3. Cind cumparati cereti unul si-l probati pe foaia de hirtie si vedeti daca scrie ca cel original, Metoda este simpla si destul de exacta (comparati aspectul, culoarea, densitatea si felul cum lasa urme pe hirtie).Sper ca asa e mai bine !.Cele care au mai mult cupru in compozitie de genul celor de demaroare de DACIA sunt sunt de culoare aurie si sunt pentru tensiuni mici, curenti mari si timp redus de functionare. S-ar putea sa mearga f. bine la voi ca au rezistenta el. f. mica dar nu stiu daca merg zeci de minute continuu, puteti incerca. In orce caz cind s-a tocit unul de asta este gata si colectorul dar s-ar putea sa fie multumitor pru voi, mai ales ptr concursuri unde nu trebuie sa tina mult dar sa permita sarcina f. mare. Bitex are dreptate se pot face din perii mai mari , cu un traforaj, o pila, zmirghel si rabdare il puteti face usor si voi. Silviu66 , tu ai cadere mare de tensiune pe perii si pierzi din putere, masoara cu un ohmetru ce rezistenta are o perie pe lungimea ei si cauta una echivalenta sau fa un contact mai bun tensionind arcul. VALTERAS, cu canalele e cam asa Daca sunt de forma triungiulara ca un pieptane si sunt paralele cu directia de rotatie folosesc la un rodaj rapid, colturile se tocesc si-si face raza de alunecare mult mai repede. Vezi ca ALPADRINO are dreptate in legatura cu suprafata de contact si faptul ca simti frecare mai mare este probabil ptr. ca-i dizolvat lubrefiantul din bucsa in izopropilic si suprafetele sau asprit prin gripare. Din cite stiu solventii nu sunt buni lubrefianti. De asta nu recomand bagarea si functionarea motoarelor in solventi. Bucsa o fi din material antifrictiune dar e bine sa fie fiarta in ulei ca sa fie frecare umeda care e incomparabil mai buna decit frecarea uscata. Vezi ca gresarea doar la suprafata nu este suficienta pe termen lung. Daca nu ma crezi ia o bucsa noua si incalzeste-o, ai va vezi ca scoate o multime de ulei incomparabil mai mult decit poti tu sa pui prin suprafata ei. Chiar tu ai spus ca durata de viata a motorului depinde mult de jocurile din bucsi. Inca ceva, nu cumva sa dati cu ulei pe perii sau colector ca uleiurile sunt f . buni dielectrici intra in porii periei si va merge prost. Curatarea colectorului fa-o prin pensulare dupa ce ai scos periile sau si mai bine lasa-l in pace, chiar daca-l faci bec in zece minute e la loc asa ca nu merita. Cu un ac f. fin curata canalele colectorului ca aici e pericolul sa faca scurt sau sa piarda curent printre lamele. Cam atit, in functie de ce probleme intimpinati va mai spun.

[SILVIU66]

da nu vrei satzi dau tzie motorul cel bulit,sa-mi spui cat costa si sa-mi pui tu perii noi?
si sa mai si mearga.ca tot ai zis ca cu asta te ocupi.
eu sunt client permanent la asa ceva.si nu cred ca sunt singurul... :angry:

[bitex]

Mai am eu o problema veche si nerezolvata. Intreb aici ca acum am ocazia. Ce parere ai de peria cu mult cupru (ca aia folosita la triodine) daca e folosita ca bucsa intr-un lagar de alunecare? Reformulez: pun peria in universalul strungului si prelucrez o bucsa pentru un ax de motor. Pana acum nu s-a uzat si suprafata arborelui e OK. Am facut faza asta de cateva ori la niste coolere de PC (in loc de bucsa de bronz sinterizat am folosit perii de triodina) si inca functioneaza. Nu am probat insa la ceva mai mare si nu stiu la ce sa ma astept. Parca n-as face munca patriotica daca nu-i cazul. Daca ma scutesti de niste experiente inutile voi dormi mult mai linistit. Deci e absurda tare ideea de a folosi materialul ala cu mult cupru la construirea lagarelor? Vorbesc de inlocuirea bronzului grafitat cu material din asta. E drept ca nu mai merge faza cu fiertul, dar restul pare OK? Zic asta ca proprietatile mecanice par bune, cele electrice nu ma intereseaza. Poate materialul e cam moale, dar odata prelucrat rezista foarte bine la uzura. Si cam asta-i scopul. Am facut de multe ori asta dar nu risc inca cu ceva serios. Inca mai gasesc bronz grafitat prin sertare dar si cand n-oi mai avea? Merge treaba?

Aceasta postare a fost editata de bitex: 28 June 2004 - 08:09 PM

[Emanuelu]

Bitex, m-ai dat pe spate ! Nu m-am gindit la o asa aplicatie. Sa vedem, hmm, grafitul are coef. de frecare f. mic si asigura auto ungerea, dar este f. fragil. Cred c-ar merge cu conditia sa nu fie sarcina radial-axiala, socuri sau vibratii mari ca totusi este mat. moale si fragil. Cred ca merge si din cel fara cupru. Stiu ca la TURBOMECANICA se faceau segmenti din grafit pentru motoare care nu permiteau ungerea dar era naspa la prelucrarea si montajul lor, ca se rupeau usor. Totusi probele sunt absolut necesare inainte de a face ceva serios sau scump.

[IlPadrino]

[quote name='Emanuelu' date='28 Jun 2004, 19:49'], cele de tip moale sunt de culoare gri dense fara pori si scriu cam ca un creion obisnuit moale, unele sunt ca cele de dinainte dar se simte ca si zgirie un pic, asteas din grafit semitare, cele dure sunt de culoare negra si scriu prost pe hirtie, mai mult zgirie.[QUOTE]

este un pik taman pe dos. un al doilea hobby al meu este desenul shi daca te uitzi bine la minele de creioane, clasificate H, B, HB etc, vei observa, ca cea mai dura compozitzie (zgarie shi lasa nuantze deschise de gri pe hartie) o au minele de tip H de culoare gri, iar la polul opus cele moi (aproape ca uleioase) de tip B care sunt negre

facand o mica paranteza, periile nu sunt proiectate pe planseta! - retzetele de fabricatzie sunt obtzinute pe baza cunostiintzelor actuale shi certcetarilor in domeniu, adica se alege o retzeta anume din care se fabrica in diverse conditiuni epruvete, care sunt supuse ulterior unor teste electrice shi mecanice (rezistentza electrica, la forfecare, duritate etc...). daca produsul nu este de folos, se modifica retzeta s.a.m.d.

Aceasta postare a fost editata de IlPadrino: 28 June 2004 - 09:23 PM

[bitex]

IlPadrino, sunt de aceeasi parere cu tine, ca la creioane asa este. Ce ne facem ca periile nu-s creioane si daca-i invers? Ca periile alea mai deschise la culoare si putin mai lucioase (care arata ca minele H) sunt totusi mai moi ca periile alea complet negre. Aparent invers ca la creioane. Totusi nu bag mana in foc ca-i bine asa sau invers. Pe probate sau cu argumente foto... si cum nu pot astept sa vad cum e bine. Oricum, conteaza modul de verificare a duritatii.

[Emanuelu]

Ilpadrino asa o fi la creioane dar la perii in gen. e cum am scris acolo. Sunt si exceptii dar eu am dat o metoda simpla si la indemina ptr. ca si necunascatorii sa poata face ceva concret Stii si tu ca fiecare producator face citeva zeci sau sute de tipuri fiecare, fiecare cu codurile lor si nu poti sa faci echivalente decit in mare, asa ca cei de rind ce sa faca, asa ca am dat o metoda care am vazuto la cei mai batrini, o mai folosesc si eu cind nu am la indemina altceva si trebuie sa-mi fac o idee despre material. In mare merge,...in mic trebuie sa se stie ca alegerea celui mai bun tip de material se face tot testand concret chiar si de firme mari, ma refer la cele germane , care le cunosc si practic fiecare tip de motor se personalizeaza cu tipul de grafit dupa teste fizice destul de laborioase in functie de conditiile concrete de exploatare, practic nu exista o formula care sa-ti spuna exact ce, cum, cat. Cat sunt de germani, nemtii si eu mam mirat cum le fac concret si cum lucreaza, au probleme chiar si cu fabricarea unui tip la sarje diferite sau materialul nu e omogen ca duritate in toate punctele semifabricatului. In mare tehnologia de prelucrare a grafitului mi sa parut din al dilea razboi mondial dar ei mi-au spus ca-s tari la nivel mondial acum. Ca amuzament, cand le-am aratat o perie dintr-un material necunoscut, s-au uitat bine la ea cum arata, au tras-o pe o foaie de hirtie (sic) si apoi mi-au spus ce coduri de material au ei echivalent. Pentru a fi mai exactzi mi-au spus sa vin cu motorul si caracteristicile lui electrice si de exploatare. Doar asa ei pot sa-mi garanteze ceva. Deci in prima faza,metoda cu hirtia, am vazut-o concret la case mari.

[SILVIU66]

ca-i neagra,ca e gri si mai tare,ba nu de fapt mai moale,pana le cauti ,le incerci,mai trebuie sa se potriveasca ca dimensiuni si lamela de cu pe care este montata peria,trece timpu,vine salariul si-tzi iei un motor nou de n-ai treaba... :huh:
mai rau e cand se arde si al doilea :angry:

[mizzone]

nenea ilpadrino, ai facut mataluta hentz in atac la valterashu, da' te fluier de nu te vezi: frecarea nu depinde de MARIMEA suprafetei de contact DOAR in conditiile mecanicii IDEALE, in conditii PRACTICE se schimba socoteala! citeste un pic prin fizica de-a noua, la fenomene de frecare, si o sa vezi ce si cum.
marimea aia miu, e o constanta care, la definirea si calcularea ei, s-a luat in calcul, pe undeva, numarul de microasperitati prezent la suprafata de contact intre cele doua materiale, PE UNITATEA DE SUPRAFATA, dupa care s-a trecut la aproximari si adoptari de valori constante, IN CONDITII IDEALE!
deci, in conditii practice, adu-ti aminte de coeficientii aia de corectie de pe la proiectele de tot felul, care corijau in general tocmai erorile de calcul datorate conditiilor REALE de lucru!
bafta si minuni!

[Valteras]

IlPadrino, la 28 Jun 2004, 13:26, a spus:

hentz in atac Valteras tata

Citeaza

Normal, frecarea se face acum pe suprafata mai mare decat inainte.

frecare NU DEPINE DE SUPRAFATZA DE CONTACT, ci de caliatea suprafetzelor in contac!!!

@IlPadrino

Uite acu vroiam, fara sa intru in polemica cu matale, sa ma justific in legatura cu afirmatia din domeniul tribologiei (tribologie = stiinta care studiaza frecarea dintre triburi, parca?).

Abia dupa ce m-am apucat de scris, am vazut si raspunsul lui mizzone si in consecinta m-am mai domolit.

Intr-adevar, in conditii ideale, frecarea nu depinde de marimea suprafetei de contact. In lumea reala, treburile stau un pic altfel.

Ca sa coboram cu picioarele pe pamant, hai sa ne inchipuim ca avem o masina oarecare, echipata cu frana pe disc si discul are diametrul D si franeaza pe distanta L. Daca pui un disc de diam. mai mic D1 si franezi in aceleasi conditii (in special cu aceeasi forta de apasare pe pedala), pe pariu ca distanta de franare va fi mai mare...

@ Emanuelu

Ai dreptate cu fiertul bucsilor in ulei. O stiam si eu. Se preteaza cel mai bine la materiale mai poroase (fonta, bucsi din pulberi de bronz sau alama sinterizate). Am mai scris aici si despre fiertul lanturilor de bicicleta in seu de oaie = ELIXIRUL TINERETII!!

Totusi, vreau sa cred ca putina balacareala in IPA nu cred ca reuseste sa scoata uleiul o data ajuns la nivel de interstitiu dintre particulele de material. Oricum, bucsharaiele le gresez periodic, fierte sau nefierte fiind...

.................

Ca un injiner ciocanar si nu prea teroretician care este, am facut repede un esperiment pe jenunki, mai mult ca sa ma conving de o treaba si sa nu zic prostii ca ma fluiera IlPadrino de nu ma mai ajuta nici Mizzone:

Am luat o sticla de Coca Cola cu continut - pe care l-am beut!
Am taiat fundu' lu' sticla si in recipientul Bidermaier (sau Berzelius?) format, am turnat cca 100 ml IPA (cantitatea nu e critica, o sa vedeti de ce!).
Dup'aia, am turnat cca 30 ml ( cantitatea nu e critica, o sa vedeti de ce!) de ulei mineral Vitreea 100 (ca asta se gasea deja in pompitza de gresaj!).
Am lasat amestecul sa ajunga la temperatura camerei (ca parca nu ar fi fost deja!).
Am omogenizat amestecul prin scuturare-invartire a recipientului in sensul acelor de ceasornic (vazut de deasupra!), pt. contracararea Fortei Corleone (sau Coriolis?).
Ce sa vezi?
A-l' dreaku' oloiul! Nu vrea nici cum sa fie dizolvat de IPA! Sta intr-o suspensie de bilutze, pe fundul lu' recipentul Bidemaier!

Ce concluzie pot eu sa trag de aici, ca un esperimentator nepartinitor care este? Ca Corleone asta, de fapt actioneaza INVERS in emisfera nordica!!!

Ceea ce va doresc si voua!

Numa' nu incercati cu oloi vegetal, ca nu garantez!

[ZOD]

Uau !

[Valteras]

ZOD, la 29 Jun 2004, 08:27, a spus:

Uau !

Adica, cum? E de bine?