[elibaba]

am citit undeva pe net ca daca topesti zaharul cu kno3 merge mai bine decat sa il inghesuiesti in pvc ce parere aveti ? nu sunt sigur cum sa imi fac motorul....

[bitex]

Daca insisti putin pe tema asta, gasesti lungi discutii in sectiunea RACHETOMODELISM, inclusiv link-uri spre renumita pagina...
A construi un motor este mult mai complicat decat "a inghesui" amestecul intr-un tub. Nu esti departe de adevar dar sunt detalii foarte importante legate de tehnologie. Ca sa obtii ceva de calitate e bine de stiut chimie si ceva fizica. Apoi ar trebui sa ai putina indemanare si destul curaj sa faci ceva periculos si oarecum ilegal.
Spor la treaba dar nu inainte de o serioasa documentare. Daca ar fi sa fiu sincer te-as sfatui sa renunti la operatia asta cu motoarele in situatia in care esti si te-as sfatui sa cauti o echipa cu care sa lucrezi, in care sa fie si oameni cu experienta. Dar cum mai devreme sau mai tarziu o sa ajungi si la motoare nu pot decat sa sper ca o sa ai grija...
Pe curand si sa auzim numai de bine. Reciteste subiectele legate de motoare si nu ezita sa folosesti optiunea de cautare a softului (un buton botezat "CAUTA" in dreapta sus a paginii).

[Dexter_Jr]

Bitex a spus cam tot, eu imi permit sa-l completez.
Vad ca esti in Canada. Ia legatura cu Richard Nakka (www.nakka-rocketry.net) e cam poate fi numit "taticul" motoarelor cu zahar. Gasesti enorm de mult informatii la el pe site. O sa te ajute enorm.
Spor la rachete,
Dex

[elibaba]

ok ms..

[AG-74-HESS]

Pe la Boto au adus ceva rachetomodele, poate vor aduce si motoare. Cred ca ar fi foarte bine sa o faca. Sigur sectiunea ``rachetomodele`` ar prinde viata daca s-ar gasi pe undeva motoare. Bine, si pretul sa fie de bun simt....

Aceasta postare a fost editata de AG-74-HESS: 21 September 2008 - 11:02 AM

[lars]

buna ziua. desi sunt nou pe forumul dumneavoastra, am ceva experienta in rachete si rachetute.. am ales acest topic ca sa va spun despre ideea mea de motor si mai ales sa-mi spuneti ce credeti. din lipsa de timp nu pot sa-l realizez curand, asa ca il realizez virtual impreuna cu voi..
sa presupunem ca ar avea cam 200 mm lungime si 40-45 latime, cu peretii grosi cam de 2-2,5 mm

luam o teava de otel de dimensiunile motorului dar cu peretii la jumatate ca si grosime si ii inrosim la foc de carbuni un capat si ii modelam ajutajul. acest lucru l-am facut deja pe tevi mult mai groase, dar e f greu de modelat otelul gros.. se face cu rabdare, caldura, transpiratie si scule obisnuite... gen ciocan, dalti si mai ales clesti.

acum urmeaza inovatia.. luam un alt segment din acelasi tip de teava si il inrosim pe tot la foc.. aceasta se va dilata destul de mult pentru ca sa introducem in ea teava cu ajutajul, eventual racita bine de tot inainte pentru a fi cat mai contractata. cand se va raci, teava fierbinte o sa faca presiune pe teava cu ajutajul, pe cea rece. astfel obtinem pereti dubli, pe intreaga lungime a camerei de ardere, dintr-o singura bucata. cele 2 tevi concentrice, eventual se prind la cap, odata cu "capacul".
ce parere aveti?

[Dexter_Jr]

lars, la Nov 23 2008, 02:09 PM, a spus:

buna ziua. desi sunt nou pe forumul dumneavoastra, am ceva experienta in rachete si rachetute.. am ales acest topic ca sa va spun despre ideea mea de motor si mai ales sa-mi spuneti ce credeti. din lipsa de timp nu pot sa-l realizez curand, asa ca il realizez virtual impreuna cu voi..
sa presupunem ca ar avea cam 200 mm lungime si 40-45 latime, cu peretii grosi cam de 2-2,5 mm

luam o teava de otel de dimensiunile motorului dar cu peretii la jumatate ca si grosime si ii inrosim la foc de carbuni un capat si ii modelam ajutajul. acest lucru l-am facut deja pe tevi mult mai groase, dar e f greu de modelat otelul gros.. se face cu rabdare, caldura, transpiratie si scule obisnuite... gen ciocan, dalti si mai ales clesti.

acum urmeaza inovatia.. luam un alt segment din acelasi tip de teava si il inrosim pe tot la foc.. aceasta se va dilata destul de mult pentru ca sa introducem in ea teava cu ajutajul, eventual racita bine de tot inainte pentru a fi cat mai contractata. cand se va raci, teava fierbinte o sa faca presiune pe teava cu ajutajul, pe cea rece. astfel obtinem pereti dubli, pe intreaga lungime a camerei de ardere, dintr-o singura bucata. cele 2 tevi concentrice, eventual se prind la cap, odata cu "capacul".
ce parere aveti?

prostie MARE: DA
motor de racheta: NU
Ori metalic facut pe strung, ori din pvc cu ajutaj de ciment (exista o tona de documentatie pe net pentru ambele)
In oricare din cele 2 cazuri motorul trebuie proiectat cu un soft. Nakka are SRM.xls Atasez aici SRM.xls cu caracteristicile/dimensiunile unui motor pe care l-am realizat, testat zburat. Nu am reusit sa ii masor forta inca...probleme cu load-cell-ul
E un Excel simplu care isi face treaba foarte bine. Trebuie citit putin inainte lael pe site pentru a intelege exact cam cu ce se mananca combustibilul dar apoi merge usor proiectarea.
In linii mare KN-u trebuie tinut undeva peste 250 iar presiunea sa nu treaca de 120atm pentru ca incepe sa se comporte ciudat combustibilul.
Daca se merge pe configuratie bates atunci ar cam trebuii suprafata exterioara inhibata.
Dimensiunile motoruluisi ale batonului de combusitbil precum si kn-u se "ajusteaza" pana cand se ajunge la caracteristicile si curba de tractiune dorite.
Dex

Fisiere atasate

•  SRM_trd_80.zip (480.95K)
  Number of downloads: 378

Aceasta postare a fost editata de Dexter_Jr: 23 November 2008 - 04:48 PM

[lars]

dimensiunile nu intamplator le-am ales. sunt cele ale modelului b200 al lui nakka. nu dimensiunile erau aici supuse intrebarilor, ci ideea de camera de combustie dintr-o singura bucata si foarte neteda si mai ales fara strung. eu nu am acces la strung, sunt medic de meserie si nu am avut in viata mea vreun strungar pe langa mine.
deci repet. dimensiunile sunt luate de la motorul b 200

[Dexter_Jr]

lars, la Nov 23 2008, 06:29 PM, a spus:

dimensiunile nu intamplator le-am ales. sunt cele ale modelului b200 al lui nakka. nu dimensiunile erau aici supuse intrebarilor, ci ideea de camera de combustie dintr-o singura bucata si foarte neteda si mai ales fara strung. eu nu am acces la strung, sunt medic de meserie si nu am avut in viata mea vreun strungar pe langa mine.
deci repet. dimensiunile sunt luate de la motorul b 200

nu merge de niciunfel. problema e cam asa. posibil sa mearga si asa dar, riscurile sunt enorme. Ati spus ca sunteti medic, imaginati-va efectele asupra omului a unei bucati de otel care zboara cam cu dublu vitezei sunetului si arata ca un ciob de sticla. E FOARTE periculos.

[Radu]

Nu vad de ce ar fi cu mult mai periculos decat un motor strunjit, luand in considerare efectele strunjirii asupra carcasei metalice.Interesanta ideea , cu toate ca pare mult mai greu de realizat decat un motor strunjut.Daca se respecta dimensiunile unui B200 , cu atat mai bine.Poate ar trebui sa iei in considerare un motor de PVC mai bine.

Dexter_Jr, la Nov 23 2008, 04:45 PM, a spus:

prostie MARE: DA
motor de racheta: NU
...

Dexter_Jr, la Nov 23 2008, 08:36 PM, a spus:

nu merge de niciunfel. problema e cam asa. posibil sa mearga si asa dar, riscurile sunt enorme. Ati spus ca sunteti medic, imaginati-va efectele asupra omului a unei bucati de otel care zboara cam cu dublu vitezei sunetului si arata ca un ciob de sticla. E FOARTE periculos.

Dex raspunsurile tale is exagerate si nu ofera o explicatie de ce e o "Mare Prostie".

[liviu123]

Lasand la o parte dificultatea relativa a procedeului, raspunsul esre mult mai simplu.
Ideea de a avea cele 2 parti ale carcasei cilindrice este buna in esenta, procedeul este cunoscut sub numele de "fretare" si este folosit destul de mult in tehnica. Contractia cilindrului exterior creeaza o stare de tensiune (comprimare) a cilindrului interior fapt care-i mareste considerabil rezistenta la intindere datorita presiunii. Atentie ca stratul exterior este deja tensionat la intindere ca efect al aceluiasi fenomen deci rezistenta sa la presiune este diminuata. Va pot da formule exacte, nu e chiar asa simplu cu 2 tevi de acelasi diametru, dar repet in principiu se poate obtine un cilindru cu rezistenta superioara la presiune decat unul avand aceeasi grosime dar dintr-o bucata. Dificultatile tehnologice sunt insa foarte mari.
Eroarea fundamentala este alta. Portiunea deformata pentru obtinerea ajutajului este aproximativ conica si de grosime mica, cel mult egala cu a cil. interior .Daca in cazul unui cilindru, grosimea peretelui t= PR/(S-0.6P), in cazul conului t=PR/[(cos A)(S-0.6P)] in care A este semiunghiul conului, R raza cilindrului, S rezistenta admisibila a materialului, P este presiunea.
Cum cos A este intotdeauna subunitar, rezulta ca grosimea peretelui in zona conica, cel putin foarte aproape de imbinare (R apropiat) trebuie sa fie semnificativ mai mare decat grosimea peretelui cilindrului. Ptr caz uzual, unde A este 60 grade, rezulta t (con) = 2 t (cilindru), fapt care anuleaza din start orice speranta ca un sistem ca cel propus sa reziste mai bine (t con este deja mai mic decat trebuie).
Revenind la tehnologie, consider aplicatia procedeului ptr. motor de racheta ca fiind extrem de riscanta.