Modelism - RHC Forum: steelmind - Vede profil - Modelism - RHC Forum

Salt la continut

User Rating: -----

Reputatie: 0 Neutral
Grup:
Members
Postari:
542 (0.45 pe zi)
Cel mai activ in:
Robotica (534 postari)
Inregistrat la:
17-December 13
Vizualizari:
2623
Ultimul click:
Useril este offline Astazi, 01:02 PM
Actual:
Offline

Informatii despre mine

Titlu User
Membru de onoare
Varsta
Varsta necunoscuta
Data nasterii
Data nasterii necunoscuta
Gender:
Masculin Masculin
Location:
Bucuresti
Interests:
Materie de orice natura, Arhiectura, Design de produs, Motociclete

Informatii de contact

E-mail:
Private

Topicele mele

  1. Strung cnc DIY

    13 March 2017 - 09:16 PM

    Salut. Am cumparat o brosa de Haas de pe ebay si ma intreb daca pot sa o folosesc pe post de brosa pentru un strung cnc. Este ISO 40, merge pana la 8000 rpm si poate fi actionata de motor pana la 22 kw. Rulmentii sunt perfecti, runout-ul in con este sub 1 sutime. Are rulmenti angulari. Lungimea totala a brosei este de 400 mm, iar distanta intre rulmentii fata si cei spate CRED ca este pe la 250 mm. Daca o folosesc la strung cnc stiu ca nu o sa am diametru de trecere pentru tevi si sunt ok cu treaba asta. Am insa 3 nedumeriri: 1) cum s-ar putea cupla un backplate de universal la conul brosei (probabil ca asa: http://www.kemmler-s...products_id=805 ) ; 2) care ar fi diametrul maxim de universal care ar merge; 3) cat de potriviti ar fi rulmentii angulari pentru greutatea carui universal + piesa. Sunt nou in strungarie si n-am inca instinctele tunate. Orice parere este bine venita.

    .
  2. Convertizor de frecventa trifazat

    09 March 2017 - 10:07 PM

    Salut. Priceperea mea la electronica este vecina cu O, asa ca am rugamintea sa ma lumineze si pe mine cineva. Stiu ca invertorul se foloseste la motoare trifazice ca sa poata fi alimentate de la 230 V si ca prin varierea frecventei curentului si a tensiunii se obtine variatia turatiei si puterii motorului. Am auzit in folclorul electrotehnic ca maximum de curent monofazic ce poate fi instalat ( la o casa ? ) este pe la 8-9 kw; habar n-am daca este adevarat sau nu. Dar daca este adevarat, vine urmatoarea intrebare : 1) daca 9 kw monofazic ar fi un maxim, de ce am vazut convertizoare trifazice si de 22 Kw ? Caci ma indoiesc ca se baga convertorul la 230 V si 9 kw intr-o parte si scoate ''in partea ailalta'' 380 V si 22 Kw. O alta intrebare ar fi: 2) cum se insumeaza puterile in convertizor ? Adica concret, daca am un convertizor de 5,5 kw trifazic, pot sa alimentez cu el un motor de 3 kw trifazic si unul de 2,2 kw trifazic in acelasi timp ? Dar daca am un convertizor de 5,5 kw si folosesc pentru o perioada doar un motor de 1 kw trifazic, este vreo problema ca este diferenta atat de mare intre 5,5 si 1 ? Care este plaja de turatii minima ? (de exemplu un motor de 2700 rpm poate fi adus la 100 rpm doar din convertizor sau trebuie si o demultiplicare mecanica ?). Poate intrebarile mele sunt de gradinita pentru cei care se pricep, dar eu n-am fost la aceasta gradinita. Inca. Multumesc anticipat pentru timpul petrecut in raspunsuri.
  3. Gaurire otel tratat

    13 February 2017 - 09:52 PM

    Salut. Am incercat sa gauresc un ax de 24 de reductor pe care l-am luat de pe Ebay. Materialul cred ca este un crom-molibden marca americana 41xx caci ei fac mai rar din C45. Am folosit un spiral de 5 cu pastila de carbura de se foloseste la zidarie, insa nu mi-a reusit. Am pus flacara pe el vreo 20 minute (reductorul va fi folosit la sarcini mult mai usoare decat a fost proiectat, spre sarcini ''de furnica'' as putea spune, dar l-am gasit ieftin pe Ebay) si l-am lasat sa se raceasca in aer pana a doua zi. Dupa care am pus din nou spiralul cu pastila de carbura in bohrmasina magnetica si abia l-am gaurit. Bohrmasina are variator intre 100 rpm si 500 rpm si am pus-o la 350 rpm. Intrebarea 1: cine a fost in situatii similare si cum a facut ?

    Pe urma, am citit despre spiralele nemtesti de la ARTU care pot gauri pile, camasi de rulment etc. Arata ca spiralele de zidarie -pastile de carbura- doar ca cica sunt speciale acele pastile si rezista pana la 1.000 grade. Coada este crom-vanadiu si de aceea se comporta flexibil cand apesi pe ele maxim-adica nu ''sar''. De aceea se folosesc la turatie MARE, fara LICHID DE RACIRE, tocmai ca sa incinga materialul de gaurit si sa-l decaleasca local dupa care il strapunge. Intrebarea 2: a folosit cineva asa ceva ?
  4. Calcul : necesar de putere de aschiere, necesar de cuplu de aschiere

    11 January 2017 - 02:14 AM

    Salut. M-am gandit sa vin in ajutorul celor care sunt la inceput de drum si vor sa-si faca un CNC si care vor sa-si dimensioneze nu doar motoarele de frezare ci vor sa si inteleaga care este impactul avansului si vitezei de aschiere (feeds&speeds) pe o structura mai firava versus una mai solida , dar care nu au timp sa sape prin formule. Asa ca vin formulele la ei. Am sa dau si echivalentele in engleza pentru cei interesati sa citeasca pe net mai mult pe tema asta. Acest material nu este inventia mea ci o compilatie a mai multor lucruri citite de-a lungul timpului.

    1) Un cnc poate fi apreciat CANTITATIV dupa cantitatea de span pe care o scoate din materialul prelucrat intr-un anumit timp. In engleza este '' material rate removal Mrr'' si are formula urmatoare:

    Mrr =( Ap x Ae X Vf ) / 1000, unitatea de masura fiind cm^3/min, in care: Ap= adancimea de aschiere in mm (DOC=depth of cut); Ae=latimea de aschiere sau angajarea laterala in mm (WOC=width of cut); Vf= avansul (feed) al mesei-daca este desktop mill in care motorul sta pe loc si se misca piesa- sau al saniei de pe portal - daca este router; avansul este masurat in mm/min. Exemplu: daca frezam cu o adancime de 1 mm si folosim o freza de 6 mm - deci vom lua angajarea laterala jumatate din diametrul frezei, adica 3 mm, iar sania are un avans de 1000 mm/min, atunci vom rascheta: Mrr= (1 x 3 x 1000)/1000 = 3 cm^3/min. Daca marim adancimea de aschiere la 2 mm, atunci raschetam 6 cm^3/min si asa mai departe. Dar ca sa raschetam 2 mm adancime utilajul trebuie sa duca fara sa se indoaie, caci altfel scoate piesa cu abateri.

    2) Exista ceea ce se numeste coeficient specific de taiere, Kc, care este un coeficient determinat prin incercari de catre tehnicii care nu au altceva de facut decat sa inventeze formule. Pentru a afla acest coeficient facem 2 lucruri: calculam avansul pe 1 dinte al frezei dupa care ne uitam intr-un tabel. Fz este avansul pe fiecare dinte al frezei cu care aschiem si se calculeaza cu formula= Vf / (NxZ), mm/rotatie, in care N este turatia motorului de frezare iar Z este numarul de dinti al frezei de aschiat (Vf este avansul de mai sus). Exemplu: avem o freza cu 2 dinti (2 inceputuri) si vrem sa frezam cu o turatie de 6.000 rot/min. Atunci avansul pe dinte = 1000 / 2 x 6.000 = 0,083 mm/rot. Tabelul pe care l-am gasit cu valorile lui Kc sunt:

    Forta specifica de taiere Kc (N/mm^2)
    Avans pe dinte: 0,1 mm/rot 0,2 mm/rot 0,3 mm/rot 0,4 mm/rot 0,6 mm/rot
    Aluminiu (aliaj cu Si) 700 600 490 450 390

    Cea mai apropiata valoare de avansul pe dinte de 0,083 este 0,1 mm/rot din tabel iar dedesubtul sau in tabel gasim valoarea lui Kc=700 N/mm^2

    3) Fiecare freza/motor de frezare, are un randament al transmisiei r, adica cat din putere se pierde de la locul in care este generata pana la piesa. Uzual, la o transmisie prin roti dintate este cam 0,75, la o transmisie prin curea este cam 0,9. La spindle-urile chinezesti nu stiu precis care este, dar ar trebui sa scrie pe ele undeva. Voi presupune de dragul calculului ca randamentul este 0,9 si la un spindle chinezesc.

    Iar acum incepem sa agregam informatia ca sa obtinem cei 2 parametri importanti: necesarul de putere de aschiere a motorului si necesarul de cuplu de aschiere.

    Necesarul de putere: Pc = ( Ap x Ae x Vf x Kc ) / (6 x 10^6 x r), adica in exemplul de mai sus = (1x3x1000x700)/(6x10^6x0,9) = 0,388 Kw iar necersarul de cuplu este : Tc= Pc x 9554 / N, adica in exemplul de mai sus = 0,388x9554/6,000= 0,62 Nm.

    Asta este locul si momentul in care omul trebuie sa interpreteze in realitate ce se intampla. In mod normal, un spindle trebuie sa aiba un grafic de putere vs cuplu pe care producatorul trebuie sa-l furnizeze. Cand producatorul respectiv este un chinez care face motorul in spatele magazinului de bomboane, este cam nasol caci nu stim ce avem . La orice motor, exista o turatie la care se afla cel mai bun compromis intre putere si cuplu; acel punct trebuie cumva aflat, fie si prin incercari. Este greu sa impaci matematica si fizica cu chinezul care produce motoare fara o fisa de specificatii. Regula oricum este ca motoarele cu turatii mari 18,000-28,000 rot/min, au cuplu mic, iar cu cat turatia este mai mica -spre 6.000 rot/min, cu atat cuplul este mai mare. In termeni foarte practici este cuplul cel care ne intereseaza, caci cuplu inseamna forta, iar puterea inseamna la ce viteza putem exercita acea forta. Un exemplu despre cum ne putem pacali usor: cele mai folosite motoare chinezesti pentru routere sunt cele de 2,2 kw. Hai sa vedem din calcule cum ajungem la 2,2 kw ca necesar de putere. Inainte de toate este o practica buna sa dam la o parte cam 20% din ce spune producatorul pentru ca acesta minte. Ca atare hai sa vedem cum ajungem pe la 1,7 kw modificand niste parametri de aschiere. De exemplu, daca adancimea de aschiere este de 2 mm ( in loc de 1) si angajarea laterala este 6 mm (in loc de 3) , avem un necesar de putere de 1,55 kw adica foarte aproape de 1,7 kw cat ne-am propus sa avem maxim. In acest caz, Mrr este de 12 cm^3/min . Doar ca necesarul de cuplu este pe la 2,47 Nm ceea ce nu este posibil cu un spindle chinezesc care ma astept sa aiba in jur de 0,3-1 Nm cuplu real de lucru. Ca atare motorul nu va duce. Nici structura masinii nu va duce daca este firava, chiar daca se pune un motor mai puternic. Hai sa scadem angajarea laterala de la 6 mm la 3 mm lasand insa adancimea de aschiere la 2 mm. In acest caz Mrr = 6 cm^3 / min iar necesarul de cuplu este 1,24 Nm ceea ce din nou, nu este fezabil cu un spindle chinezesc. Scazand si adancimea de la 2 mm la 1 mm, revenim la un necesar de putere de 0,388 Kw si cel de cuplu de 0,62 Nm, ceea ce probabil ca este fezabil. In acest caz, Mrr este = 3 cm^3/ min de span. Daca in schimb marim avansul de la 1000 mm/min la 1500 mm/min si pastram DOC de 1 mm si WOC de 3 mm, atunci Pc= 0,58 Kw, Mc= 0,93 Nm, Mrr = 4,5 mm^3/min. Intrebarea este: rezista structura fara sa se indoaie/vibreze la acesti parametri ? Depinde de solutia constructiva. Si asa mai departe se poate jongla cu parametrii de aschiere pana cand se obtine cel mai bun compromis intre soliditatea structurii si Cantitatea de span in unitatea de timp (Mrr). Mai mult span la 1 singura aschiere-mai solida structura-castig de timp. Mai slaba strucutra-mai putin span la 1 singura aschiere- timp mai indelungat. Desigur ca hobbystii nu sunt pe fuga ca sa faca profit ca sa conteze timpul in asa hal; doar ca dupa o perioada dupa ce s-a acomodat cu masina si regimurile suportate de aceasta, va ''trage'' de masina la parametrii ei maximi, pentru ca asa-i in tenis. In acest material nu mi-am propus sa vorbesc despre precizia prelucrarii, care este o consecinta directa a structurii masinii si parametrilor de frezare, dar si a preciziei cinematicii . Spor !

Prieteni

Comentarii

steelmind nu are comentarii la profil inca.

913Creative.ro