[steelmind]

znecula, la 06 August 2018 - 04:54 PM, a spus:

Vorbim despre dilatarea otelului. Cum spunea 'bitex' mai sus, orice bucata de otel (sau orice alt material) se dilata (unele se contracta ) la cresterea temperaturii.
Un experiment foarte la indemana ar fi sa fixati o bara de cativa mm grosime si 400-500mm lungime la un capat, iar in capatul celalat puneti ceasul comparator. Incalziti bara, daca se poate pe toata lungimea ei, cu un foen cu vreo 30-40 de grade in plus si vedeti efectul.
La un rulment cele 3 componente (inelul interior, bila si inelul exterior) se dilata proportional cu dimensiunile lor.
Jocul intre cele 3 componente este bine studiat, incat atunci cand se incalzeste rulmentul - atat cat spune fabricantul in foaia de catalog - sa nu se gripeze.
Jocul asta e dat de aplicatia pentru care e facut acel rulment. In special functie de turatia de lucru. Rulmentii de turatie foarte mare ar trebui dusi la turatia de lucru treptat, intr-un anumit interval de timp. Asa ar trebui sa procedam si cu motoarele noastre de frezare. Dar cine are rabdare sa astepte 10-15 minute sa mareasca turatia treptat incat rulmentii sa intre in temperatura? Asta ar fi teoria.

''Cativa mm grosime'' este dintr-o data altceva, raportat la 500 mm lungime. Insertiile din curele sunt sub 1 mm. Iar in exemplul meu am luat o curea cu lungime desfasurata mica. Nu stiu daca marirea lungimii active atrage o ingrosare a diametrelor insertiilor PROPORTIONAL CU CRESTEREA IN LUNGIME. O ingrosare trebuie sa existe, dar nu cred ca proportional cu orice unitate de lungime. Ca sa nu mai vorbesc ca multe curele din zona stepperelor cnc au insertii textile ! Zona curelelor de transmisie este una eminamente experimentala. Producatorii nu au de unde sa stie poliesterul X cum reactioneaza cu suportul textil Y si in ce proportii si pana la ce punct. Se fac multe teste, nu se merge doar pe principii generale. Am citit ceva pe tema asta acum mult timp si am vazut si niste documentare , si de la Gates si de la Conti.

De acord cu cele mentionate la rulmenti; sinceri nu vad o contradictie cu ce am spus eu. Exact asta a fost si teza mea: la 50-60 grade dilatarea in rulmenti de precizie nu afecteaza rularea lor; imi scapa mie ceva aici ?

Uite aici, punctul nr 5:

http://preferredcomp...TimingBelts.pdf

[steelmind]

Uite aici catalog de la Continental pentru curele dintate: https://www.contitec...-Components.pdf

Am cautat sa vad daca mentioneaza ceva despre elongatia curelei. In primul rand insertiile sunt din fibre de sticla, care contin si fibre rasucite in sensul acelor de ceasornic si fibre rasucite in sens invers acelor de ceasornic, tocmai ca sa evite elongatia ce poate aparea din roatie sau contra-rotatie. In pag 6 ei numesc aceste fibre de sticla drept ''tension members'' care sunt ''longitudinally stable'' si ca ''they run neutrally''. Mie imi suna asa: cand insertia este stabila longitudinal, ea nu se intinde. Vede cineva alta interpretare ?

La pagina 10 mentioneaza ca nu necesita re-tensionare. Asta darama mitul lui ''cureaua se lasa''. Cureaua dintata Nu se lasa MECANIC, se lasa CHIMIC daca cureaua a intrat in contact cu diversi compusi (de la antigel la ulei de motor, etc, etc) .

[steelmind]

znecula, la 06 August 2018 - 06:06 PM, a spus:

Nu-mi da voie sa editez postul anterior.
Daca deranjeaza, rog moderatorul sa stearga. Oricum e cam off topic.
Am facut repede un test de dilatare. Am editat pe telefon si mi-a luat ca ar fi bara olimpica :p E doar o bara de otel.
Diferenta de temperatura estimez a fi de 30-40 de grade. Dupa incalzire abia puteam tine mana pe ea. Am pornit de la 26-27 de grade cat e temperatura in atelier acum.
https://www.youtube....eature=youtu.be

Testul de dilatare in lungime al barelor drepte este de ne-tagaduit; sinele de tren sunt cel mai eolcvent si la indemana exemplu. Doar ca problema este diferit formulata: cu cat diametrul este mai mare (sau sectiunea I a sinei de tren) cu atat efectul dilatarii este mai de impact. Invers, pe masura ce scade diametrul DRAMATIC in raport cu lungimea, neaparat in raport cu lungimea, efectul practic este spre zero. In exemplul tau, o bara de 300 mm si diametru 6 mm se afla intr-un raport de 50 :1. In cazul enumerat de mine, era un raport de 300: 1. Este cuuuuuuuuu totul altceva. Si in plus, cand ''legi cele 2 capete ale firului si obtii o bucla, zau daca are unde sa se dilate longitudinal; de aceea va reactiona cu ceva dilatare radiala. DOAR radiala.

[steelmind]

Elicopter, la 06 August 2018 - 05:36 PM, a spus:

Am tot vrut sa scriu, sa comentez si eu ceva , dar ceva pitici nu ma lasa sa inteleg cu poate fi o curea mai precisa decat un cuplaj ???Nu inteleg de ce oamenii aia care se numesc ingineri mai folosesc cuple in masini cnc de sute de mii de euro , daca ati descoperit impresionantele curele .Frecarea , incarcarea , nu mai se pune , tinand cont de ultra precisele intinsele curele , sau decelerari rapide , accelerari , etc...

E simplu: 1) in masinile de sute de mii, suportul pe care se monteaza motoarele este frezat cu precizie de sutime si nu exista dezalinieri la montaj; cu alte cuvinte, axul suruburilor este perfect in linie cu axul motorului. Dupa care: 2) in masinile de sute de mii de eurose folosesc servo motoare, care nu induc vibratiile pe care le induc stepperele, deci nevoia de amortizare a vibratiilor - unul din cele 2 principale avantaje ale curelei- dispare; 3) n-a zis nimeni ca, curelele dintate sunt MAI PRECISE decat cuplele, ci ca sunt LA FEL DE PRECISE ca si cuplele (de marca amandoua ca sa comparam mere cu mere), insa curelele dintate te iarta mult mai mult cu vibratiile si n-ai nevoie de co-axialitate, ceea ce pentru un hobbyst care nu are posibilitatea sa frezeze suportii la sutime ca sa aiba co-axialitate perfecta, este de mare ajutor. Sigur ca poate sa aiba si lipsa de co-axialitate, iar CNC-ul o sa functioneze o perioada ok, dupa care apar uzuri premature. 4) oamenii aia care se numesc ingineri folosesc cuple in diverse industrii; exista situatii in care nu este loc fizic de angrenare cu curele si atunci se folosesc cuplele cu succes; d-aia se numesc ''in-line coupling''. Ideea este ca solutiile de curea si cuple sunt complementare, nu sunt in competitie una cu alta si se folosesc acolo unde oricare din cele 2 este mai avantajoasa IN RAPORT CU SITUATIA pe care trebuie sa o rezolve; dar ambele performeaza la fel de bine.

[GST 7.7]

Daca lasam deoparte curelele si dilatarea lor. Am putea muta toata conversatia de curele in alt topic si continua acolo.

Am terminat versiunea 3, mai am de polisat dimensiunile gaurilor de prindere. Si coborat axa Z, pare cam sus si nu ajunge pana la piese. Peste profilele bazei, cred ca este axa Y, o sa vina un pat din profile de 2060


Ca de obicei link-ul unde se poate vedea, dar si ceva poze.
https://a360.co/2M8tdsA

[steelmind]

Poti lista cateva detalii referitoare la care va fi materialul cel mai des frezat pe masina (lemn, aluminiu, plastic etc), care este precizia standard care va trebui scoasa - daca exista vreo tinta de precizie-(de exemplu poti sa-ti propui 1 zecime iar proiectele cu precizie mai mare sa le subcontractezi daca este cazul); de asemenea daca exista dimensiuni repetitive (gen am sa frezez plexic foarte mult iar dimensiunile uzuale vor presupune repere care se inscriu bine intr-un paralelipiped de 600/400/4); de asemenea daca mai mult 2,5 D sau 3 D si cu ce frecventa ai sa folosesti masina (2 ore /zi, 6 ore/saptamana, etc). Informatiile sunt utile pentru a avea idee de speeds&feeds, overhang (axa Z), regim de incalzire, precizie de pozitionare, precizie de repetabilitate, etc.

[GST 7.7]

steelmind, la 06 August 2018 - 10:36 PM, a spus:

Poti lista cateva detalii referitoare la care va fi materialul cel mai des frezat pe masina (lemn, aluminiu, plastic etc), care este precizia standard care va trebui scoasa - daca exista vreo tinta de precizie-(de exemplu poti sa-ti propui 1 zecime iar proiectele cu precizie mai mare sa le subcontractezi daca este cazul); de asemenea daca exista dimensiuni repetitive (gen am sa frezez plexic foarte mult iar dimensiunile uzuale vor presupune repere care se inscriu bine intr-un paralelipiped de 600/400/4); de asemenea daca mai mult 2,5 D sau 3 D si cu ce frecventa ai sa folosesti masina (2 ore /zi, 6 ore/saptamana, etc). Informatiile sunt utile pentru a avea idee de speeds&feeds, overhang (axa Z), regim de incalzire, precizie de pozitionare, precizie de repetabilitate, etc.

Nu pot sa zic ca m-am gandit la toate aspectele astea. Plastice/lemn cred ca o sa fie cel mai uzual.
Precizie nu vreau sa ma arunc dar 0.1mm, cred ca e bine/suficent
Posibil sa am piese repetitive de aceleasi dimensiuni dar mutle si mici.
Si 2.5D si 3D. (as vrea sa ma axez mai mult pe 3D)
Iar frecventa nu pot sa zic un estimat, poate 1-2 ore pe zi e bine.

[steelmind]

GST 7.7, la 07 August 2018 - 08:09 AM, a spus:

Nu pot sa zic ca m-am gandit la toate aspectele astea. Plastice/lemn cred ca o sa fie cel mai uzual.
Precizie nu vreau sa ma arunc dar 0.1mm, cred ca e bine/suficent
Posibil sa am piese repetitive de aceleasi dimensiuni dar mutle si mici.
Si 2.5D si 3D. (as vrea sa ma axez mai mult pe 3D)
Iar frecventa nu pot sa zic un estimat, poate 1-2 ore pe zi e bine.

Daca precizai 0,1 mm de la inceput, ma salvai de la a-ti polua topicul cu subiectul curele vs cuple. In plus de asta, la lemne si plastice foarte rar ai nevoie de o precizie mai buna de 0,2 mm, if ever. Colegii care se ocupa de modelism stiu mai bine cum este cu lemnul de balsa. Ca atare: nu conteaza daca ai sine sprijinite sau sine profilate, nu conteaza daca suruburile sunt chinezesti rau ( :drinks: ) sau daca portalul este prea inalt si vei avea overhang baban si nici ca lateralele de la gantry nu au coltarele duse pana sus. Conteaza doar motoarele sa fie bune ca sa nu se incinga. La aluminiu conteaza , dar la lemne si plastice nu. Eu ma ocup doar cu metale si cand am vazut ca spui aluminiu, m-am gandit ca vrei macar 5-7 sutimi. Dar in conditiile date, mergi inainte cu ce ai desenat si sa ai spor !

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 07 August 2018 - 01:16 PM

[GST 7.7]

steelmind, la 07 August 2018 - 01:15 PM, a spus:

Daca precizai 0,1 mm de la inceput, ma salvai de la a-ti polua topicul cu subiectul curele vs cuple. In plus de asta, la lemne si plastice foarte rar ai nevoie de o precizie mai buna de 0,2 mm, if ever. Colegii care se ocupa de modelism stiu mai bine cum este cu lemnul de balsa. Ca atare: nu conteaza daca ai sine sprijinite sau sine profilate, nu conteaza daca suruburile sunt chinezesti rau ( :drinks: ) sau daca portalul este prea inalt si vei avea overhang baban si nici ca lateralele de la gantry nu au coltarele duse pana sus. Conteaza doar motoarele sa fie bune ca sa nu se incinga. La aluminiu conteaza , dar la lemne si plastice nu. Eu ma ocup doar cu metale si cand am vazut ca spui aluminiu, m-am gandit ca vrei macar 5-7 sutimi. Dar in conditiile date, mergi inainte cu ce ai desenat si sa ai spor !

Pentru ce am nevoie sa tai in aluminiu in momentul de fata 0.1mm imi este suficent. Nu o sa tai aluminiu zilnic, dar e bine sa am invedere ca o sa tai la un moment dat.
Lemn de balsa nu o sa tai. Lemn de esenta tare in special. Dar nu cred ca e nici macar aproape de aluminiu.

Aceasta postare a fost editata de GST 7.7: 07 August 2018 - 01:51 PM

[steelmind]

GST 7.7, la 07 August 2018 - 01:48 PM, a spus:

Pentru ce am nevoie sa tai in aluminiu in momentul de fata 0.1mm imi este suficent. Nu o sa tai aluminiu zilnic, dar e bine sa am invedere ca o sa tai la un moment dat.
Lemn de balsa nu o sa tai. Lemn de esenta tare in special. Dar nu cred ca e nici macar aproape de aluminiu.

E un pic diferit; faptul ca o sa tai rar aluminiu nu este relevant pentru mecanica structurii, ci doar pentru buzunarul tau. De aceea trebuie sa anticipezi daca vei subcontracta proiectele in aluminiu si nu bagi bani in plus acum in masina, sau decizi sa bagi acum bani. Cu structura actuala sunt sanse reduse sa scoti 0,1 mm la aluminiu si sa nu-ti creasca barba langa masina.

[steelmind]

Uite cam ce inseamna un router slab care incearca sa-si depaseasca ''conditia'' si sa frezeze prea repede sau prea adanc sau o combinatie intre ele. Si mai are si cadrul mesei din otel !
Vibreaza ca naiba si cotele finale vor fi ca naiba.

https://youtu.be/sarvc3jUGYQ

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 07 August 2018 - 02:22 PM

[GST 7.7]

steelmind, la 07 August 2018 - 02:10 PM, a spus:

E un pic diferit; faptul ca o sa tai rar aluminiu nu este relevant pentru mecanica structurii, ci doar pentru buzunarul tau. De aceea trebuie sa anticipezi daca vei subcontracta proiectele in aluminiu si nu bagi bani in plus acum in masina, sau decizi sa bagi acum bani. Cu structura actuala sunt sanse reduse sa scoti 0,1 mm la aluminiu si sa nu-ti creasca barba langa masina.

Ce trebuie sa modific pentru a fi sigur ca taie aluminiu, pe structura actuala?

[steelmind]

Aici gasesti al 2-lea router facut de acelasi tip care frezeaza piese pentru al 3-lea router pe care si-l face. Cu epoxy, caci aluminiul nu este suficient pentru ce vrea el. Este deja alta liga, dar a invatat din greseli. Asa trebuie sa arate o frezare buna.

https://youtu.be/dG3jCYBq26U

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 07 August 2018 - 02:35 PM

[znecula]

steelmind, la 06 August 2018 - 07:01 PM, a spus:

Testul de dilatare in lungime al barelor drepte este de ne-tagaduit; sinele de tren sunt cel mai eolcvent si la indemana exemplu. Doar ca problema este diferit formulata: cu cat diametrul este mai mare (sau sectiunea I a sinei de tren) cu atat efectul dilatarii este mai de impact. Invers, pe masura ce scade diametrul DRAMATIC in raport cu lungimea, neaparat in raport cu lungimea, efectul practic este spre zero. In exemplul tau, o bara de 300 mm si diametru 6 mm se afla intr-un raport de 50 :1. In cazul enumerat de mine, era un raport de 300: 1. Este cuuuuuuuuu totul altceva. Si in plus, cand ''legi cele 2 capete ale firului si obtii o bucla, zau daca are unde sa se dilate longitudinal; de aceea va reactiona cu ceva dilatare radiala. DOAR radiala.

Batem apa-n piua.
Am vrut doar sa arat ca dilatarea are loc si nu poate fi impiedicata daca ai variatii de temperatura.
La un antrax de 100-200mm, mie mi se falfaie ca acea curea se va dilata cu o zecime sau doua.
Si inca ceva: dilatarea unei sarme nu e dependenta pe lungime de grosimea ei. Adica doua sarme de aceiasi lungime dar cu diametre diferite, se vor dilata pe lungime la fel. Dilatarea pe diametru va fi diferita.

[cnc_step]

steelmind, la 07 August 2018 - 02:32 PM, a spus:

Aici gasesti al 2-lea router facut de acelasi tip care frezeaza piese pentru al 3-lea router pe care si-l face. Cu epoxy, caci aluminiul nu este suficient pentru ce vrea el. Este deja alta liga, dar a invatat din greseli. Asa trebuie sa arate o frezare buna.

https://youtu.be/dG3jCYBq26U

Epoxy mai deloc la el, beton, da. De fapt se si vede la picioarele mesei de la roterul 3.

La router-ul 2, asta pe care munceste ar fi putut sa-si dea interesul si la gantry daca tot a turnat beton in tevile de metal ale mesei. Dupa cum vad eu gantry-ul este cam firav fata de masa cu canale T de otel. Adica el a pus sinele pe o tabla de aluminiu de 10mm si a mai pus una pe spate identica la o anumita distanta. Bine nu vad daca cea in spate este cu rol decorativ de inchidere, sau are vreo intaritura intre ele. Oricum era bine daca lasa filmarea la viteza normala si cu galagia aferenta. Atunci ne dadeam si noi seama cat de bine mananca aluminiu.
Iar la router-ul 3, intr-adevar a frezat ceva in aluminiu, dar tot varianta de beton normal numai in picioare a ales-o, in cele orizontale cat si in gantry nu a turnat nimic. Dar este destul de strong tinand cont ca este lung, dar nu prea lat. Iar sinele pe X doar pe fata si nu si una deasupra, pe mine ma cam zgarie. Mare stabilitate avea cu o sina deasupra orizontala, dar fiecare cu ecuatiile lui la proiectare, presupun ca va lucra numai pal, mdf, plastic, etc pe asta mare.
In rest, bravo lui, a avut multa rabdare sa calculeze, proiecteze si freza.

[steelmind]

znecula, la 07 August 2018 - 03:29 PM, a spus:

Batem apa-n piua.
Am vrut doar sa arat ca dilatarea are loc si nu poate fi impiedicata daca ai variatii de temperatura.
La un antrax de 100-200mm, mie mi se falfaie ca acea curea se va dilata cu o zecime sau doua.
Si inca ceva: dilatarea unei sarme nu e dependenta pe lungime de grosimea ei. Adica doua sarme de aceiasi lungime dar cu diametre diferite, se vor dilata pe lungime la fel. Dilatarea pe diametru va fi diferita.

Hai sa transam problema inginereste. Otelul are coeficientul de dilatare termica liniara 0,000012/pentru fiecare 1 grad Celsius iar aceasta valoare este la 20 de grade. Vrem sa ajungem cu o bara de 300 mm la 60 de grade. Dilatarea va fi: d= Lungimea (m) x coeficientul de dilatare termica x 40 grade (adica diferenta intre 60 grade temperatura target si 20 grade temperatura ambianta)= 0.300 (m) x 0.000012 (1/C) x 40 © = 0.000144 m, adica a 7-a parte dintr-un micron ! Ti se pare ca este o dilatare care are impact practic ?

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 07 August 2018 - 05:04 PM

[emilemir]

steelmind, la 07 August 2018 - 02:20 PM, a spus:

Uite cam ce inseamna un router slab care incearca sa-si depaseasca ''conditia'' si sa frezeze prea repede sau prea adanc sau o combinatie intre ele. Si mai are si cadrul mesei din otel !
Vibreaza ca naiba si cotele finale vor fi ca naiba.

https://youtu.be/sarvc3jUGYQ

tind sa cred ca aici motorul de frezare e cam slabut

[znecula]

steelmind, la 07 August 2018 - 05:03 PM, a spus:

Hai sa transam problema inginereste. Otelul are coeficientul de dilatare termica liniara 0,000012/pentru fiecare 1 grad Celsius iar aceasta valoare este la 20 de grade. Vrem sa ajungem cu o bara de 300 mm la 60 de grade. Dilatarea va fi: d= Lungimea (m) x coeficientul de dilatare termica x 40 grade (adica diferenta intre 60 grade temperatura target si 20 grade temperatura ambianta)= 0.300 (m) x 0.000012 (1/C) x 40 © = 0.000144 m, adica a 7-a parte dintr-un micron ! Ti se pare ca este o dilatare care are impact practic ?

Si eu ce am zis mai sus?!
Mi se falfaie de aceasta dilatare.
Numai ca tu sustii ca nu se dilata daca e in bucla inchisa, ceea ce e fals

[GST 7.7]

znecula, la 08 August 2018 - 12:35 PM, a spus:

Si eu ce am zis mai sus?!
Mi se falfaie de aceasta dilatare.
Numai ca tu sustii ca nu se dilata daca e in bucla inchisa, ceea ce e fals

Deja s-a deviat la 100km de subiect. Asa ca mai bine inchid topicul ca nu are sens. Multumesc pentru toate sugestile despre dilatare
O sa continui cu structura actuala, cum nimeni nu are o sugestie constructiva.

Aceasta postare a fost editata de GST 7.7: 08 August 2018 - 03:10 PM