[GST 7.7]

Salutare
De ceva timp am inceput sa ma gandesc sa construiesc un cnc pentru taiat plexic, diverse plastice, pcb, lemn, dar si ceva aluminiu (4-5 mm maxim)

motoare: nema 17 impreuna cu un controler de imprimanta 3D, posibil sa fie nevoie sa urc la nema 23
profile aluminiu 30x30 si 30x60
Pentru profile tije de 12 mm cu SCJ12UU
Iar pentru miscare suruburi TR 12x3 R

Iar transmisia de la motor la ax prin curele
Dimensiune 800x600x300

Daca ma puteti ajuta cu sfaturi sunt bine primite.

[nickrvl]

Sub nici o forma axe nesprijinite.

[GST 7.7]

Poti sa detaliezi? Pentru ce vreau eu sa tai de ce ar fi nevoie de axe sprijinite?

[nickrvl]

Eu am o masinuta pentru cablaje cu mult mai mica in dimensiuni si la care sa folosit axe de 12 sprijinite doar la capete, flambeaza.
Ma folosesc destul de bine totusi de ea la cablaje dar in rest flambeaza rau....
Plecand de la asta am facut alta tot cu axe de 12 dar cu talpa, diferenta e enorma, pe asta din urma pot freza si aluminiu fara mari pretentii totusi deoarece tractiunea axelor o am pe curele.

Aceasta postare a fost editata de nickrvl: 30 July 2018 - 09:06 PM

[informer]

Cineva mult mai priceput decat mine spunea la un moment dat 2 lucruri pe care personal le-am apreciat foarte mult:
1. poti sa frezezi si otel cu un CNC din aluminiu cu un DOC EXTREM de mic si daca ai timp suficient;
2. nu are rost sa dimensionezi un CNC la forte extreme daca una MULT mai mica iti rupe freza de 2mm.
In aceasta idee cred ca poti sa frezezi aluminiu si cu mecanica de la o imprimanta 3D pana la urma (curele in loc de suruburi, axe nesprijinite si rulmenti in loc de ghidaje si patine etc.) daca accepti sa dureze mai mult decat sa tai cu fierastraul si sa ajustezi cu pila... :).
Doar o parere de necunoscator... :).

[steelmind]

GST 7.7, la 30 July 2018 - 08:42 PM, a spus:

Poti sa detaliezi? Pentru ce vreau eu sa tai de ce ar fi nevoie de axe sprijinite?

Ma uit pe desenele tale si-mi vine in minte un ring de box. Pe de alta parte, sinele alea care traverseaza aerul arata foarte....eteric. Masinutza pe care o imaginezi tu ar avea probabil avantajul unui pret foarte mic, chiar ridicol de mic. Insa dezavantajele care ar veni la pachet cred ca ar fi multe. Daca as fi tu, l-as regandi total. In primul rand as uni cele 2 picioare ale portalului cu o placa de aluminiu. NU cu profile, cu o placa ! Volumul cuprins intre cele 2 sine ale portalului trebuie sa fie un volum inchis (placa), nu un volum deschis (cadru). Zau ca nu costa mult, dar rigiditatea pe care o obtii astfel este exponential mai mare decat costul acelei placi. Ca si colegul Nickvrl, spun si eu ca sinele trebuiesc sprijinite, pe acelasi motiv pentru care o masina merge mai bine in 4 roti desi ar putea merge si in 3. Mai bine, asta este argumentul. Nema 23 ar fi urmatorul pas, doar ca sa n-am senzatia ca ma rog de motoare sa inainteze, caci Nema 17 sunt mai firave. Pentru suruburi trebuiesc mai multe informatii (precizie de prelucrare si/sau pozitionare-gaurire). Asa cum spune si Informer, se poate si cum ai desenat tu, doar ca o sa-ti creasca copiii pana cand termini de frezat ceva; vei face liniutze cu melcii si nu stiu daca am sa pariez pe tine ! Sper sa te razgandesti.

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 30 July 2018 - 10:06 PM

[mihaighe]

Prea putin un rulment pe axa Y,mai bine unul dublu.

[Elicopter]

Mi se pare firav din cale afara , la plexic , trebuie sa ai ceva viteza , daca ai si turatie , ca se incalzeste si topeste plexicul , se face o tocana de plexic pe freza , si daca ii si freza mai micuta in diametru cand dai jos plexicul topit , se rupe freza .

[mihaighe]

Cu 2 rulmenti(sau unul dublu) pe axa si cu axe de 20,si 16 o sa mearga,numai ca o sa fie mai greu ca rulmenti nu mai cad la pasul profilelor,o sa ai nevoie de placi intermediare de fixare.

[GST 7.7]

Multumesc de critici, sugestii si sfaturi. Bagat la cap tot.
Aruncat la gunoi si dat foc la prima varianta :) aparent din fiarele care ma gandeam sa fac cnc varianta unu o sa ajunga tot o imprimanta.


Inceput design-ul pentru V2
Profile 60x60
Placi aluminiu de 12mm pentru motoare
Placi aluminiu de 10mm pentru prins rulmentii pe profile
Axe SBR20 cu rulmenti SBR20UU
Surub SFU1605
Nema 23

Momentan doar o parte din constructie, mananca cam mult timp.

Are sens sa il urc pe ceva picioare sau doar pot cauza vibratii inutile?
Ce distanta e ok sa fie intre cei 2 rulmenti? Eu am 50mm in desen

Am pus si un link pentru cine vrea sa vada mai bine
https://a360.co/2vp4tlw

Aceasta postare a fost editata de GST 7.7: 31 July 2018 - 09:48 PM

[GST 7.7]

Motoarele cu cuple cum le-am desenat mai sus sau pe curele ca in imaginea de mai jos?

Pe partea din spate mai am nevoie de placa pentru a inchide profilul? sau sunt suficente coltare pentru prinderea lor?

Aceasta postare a fost editata de GST 7.7: 31 July 2018 - 09:49 PM

[steelmind]

GST 7.7, la 31 July 2018 - 09:43 PM, a spus:

Multumesc de critici, sugestii si sfaturi. Bagat la cap tot.
Aruncat la gunoi si dat foc la prima varianta :) aparent din fiarele care ma gandeam sa fac cnc varianta unu o sa ajunga tot o imprimanta.


Inceput design-ul pentru V2
Profile 60x60
Placi aluminiu de 12mm pentru motoare
Placi aluminiu de 10mm pentru prins rulmentii pe profile
Axe SBR20 cu rulmenti SBR20UU
Surub SFU1605
Nema 23

Momentan doar o parte din constructie, mananca cam mult timp.

Are sens sa il urc pe ceva picioare sau doar pot cauza vibratii inutile?
Ce distanta e ok sa fie intre cei 2 rulmenti? Eu am 50mm in desen

Am pus si un link pentru cine vrea sa vada mai bine
https://a360.co/2vp4tlw

Untitled4.jpg Untitled5.jpg Untitled6.jpg

Bravo ! Vad si eu pe cineva care intelege repede cand trebuie sa lase ceva in urma. Suruburile le-as face cu pas de 20 pe axa lunga (Y) , pas de 10 pe gantry (X) si pas de 5 pe axa Z.

[GST 7.7]

Exista vro formula ceva pentru a alege inaltimea gantry, banuiesc ca asa se numeste.
Deja am sine si suruburi de 1000x600x300. Ce inaltime ar trebui sa aiba carul de la axa in sus? Banuiesc ca ar fi ok sa fie cat surubul? Pentru a imi oferii cursa maxima?

Aceasta postare a fost editata de GST 7.7: 01 August 2018 - 06:51 PM

[GST 7.7]

Ceva progres azi
Acelasi link https://a360.co/2vp4tlw

Placile carului sunt de 12mm, inca ma gandesc cum sa pun si surubul, eventual sub profil, sau sinele sus si jos si surubul in stanga sau dreapta profilului

Aceasta postare a fost editata de GST 7.7: 01 August 2018 - 08:25 PM

[steelmind]

GST 7.7, la 01 August 2018 - 06:49 PM, a spus:

Exista vro formula ceva pentru a alege inaltimea gantry, banuiesc ca asa se numeste.
Deja am sine si suruburi de 1000x600x300. Ce inaltime ar trebui sa aiba carul de la axa in sus? Banuiesc ca ar fi ok sa fie cat surubul? Pentru a imi oferii cursa maxima?

Comunicarea este mai eficient daca numesti axa la care te referi. De exemplu, la axa Z daca surubul este de 300, cursa utila va fi mai mica de 300 cu latimea rulmentilor si a piulitei si inca niste mm de siguranta la capete. Daca 95% din ce vei lucra vor fi placi (lungimea si latimea mult mai mari decat grosimea) atunci si 250 mm este prea mult, adica portalul (gantry-ul) va fi supus unui cuplu de forte mult mai mare decat este necesar, rezultand incovoiere si/sau vibratii, ceea ce ar reclama reducerea inaltimii portalului. Uzual cursa utila pentru frezarea placilor este 150-180 mm. Il poti lasa si la 250 mm si vei putea pune inaltatoare sub placile pe care le vei freza, dar atunci trebuie sa consolidezi picioarele portalului (contravantuire pe lateralele picioarelor) iar grinda un pic mai ingrosata.

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 02 August 2018 - 04:58 PM

[CNC_EVOLUTION]

GST 7.7, la 01 August 2018 - 08:23 PM, a spus:

Ceva progres azi
Acelasi link https://a360.co/2vp4tlw

Placile carului sunt de 12mm, inca ma gandesc cum sa pun si surubul, eventual sub profil, sau sinele sus si jos si surubul in stanga sau dreapta profilului



Untitled7.jpg

Eu as mai pune o traversa la cadru si una sub gantry. Transmisia pe curea nu-mi inspira precizie.
Si obligatoriu cumparati niste scule minime, macar un ceas comparator, eu nu vad reglarea sau utilizarea unui cnc fara ceas comparator.

Aceasta postare a fost editata de CNC_EVOLUTION: 04 August 2018 - 04:00 PM

[steelmind]

CNC_EVOLUTION, la 04 August 2018 - 03:57 PM, a spus:

Transmisia pe curea nu-mi inspira precizie.

Este invers: transmisia pe curea (dintata) este mai precisa decat cuplele; in plus, amortizeaza vibratia motorului care s-ar duce catre surub.

[cnc_step]

GST 7.7, la 01 August 2018 - 08:23 PM, a spus:

Ceva progres azi
Acelasi link https://a360.co/2vp4tlw
Placile carului sunt de 12mm, inca ma gandesc cum sa pun si surubul, eventual sub profil, sau sinele sus si jos si surubul in stanga sau dreapta profilului
Untitled7.jpg

Incearca sa eviti transmisia pe curea, mai ales pe distante maricele.
Mai precisa este transmisia pe cuplaj, decat cureaua. De obicei se foloseste transmisie pe curea cand ai encoder liniar pe axa, ca sa-ti citeasca cotele in mod real.
La curea intervine in precizie intinderea (burta care o face pe lungimi mai maricele care nu o scoti cu nimic (de acea se foloseste encoder liniar pe toata lungimea de lucru al axei in cauza, si nu rotativ pe rotorul motorului )), factorul de dilatare al poliuretanului si fibrelor de otel, sau ce insertie o fi in functie de temperatura. Iar in mod uzual daca te uiti la o rola cu pas de 5mm si pui un dinte de curea tot de pas 5mm o sa ai o surpriza.
Daca pui un cuplaj de buna calitate, model servo, nu ai nicio problema.

Aceasta postare a fost editata de mincof: 05 August 2018 - 10:34 AM

[steelmind]

1) Nu exista distante mari in proiectul tau ca sa ai probleme cu ''burta'' la curea. O distanta de plus/minus 150 mm inter-ax este o distanta absolut uzuala ; 2) ''factorul de dilatare al poliuretanului si fibrelor de otel''- nu exista nici un factor de dilatare al fibrelor de otel; rolul insertiilor de otel este exact asta: sa nu lase poliuretanul sau cauciucul (dupa caz) sa se intinda. Aproape toate marcile de automobile, de la cele obisnuite pana la bolizi de sute de cai putere folosesc curele dintate la distributie, iar precizia cu care injectoarele trebuie sa scuipe benzina in capul pistonului in functie de momentul de rotatie al vibrochenului este de ordinul milisecundelor. N-am auzit niciodata de defazare intre momentul de rotatie al vibrochenului si momentul de ejectare din injectoare, pentru ca nu se intampla (10.000 - 15.000 rpm si sute de cai putere !). 3) cureaua iti permite sa-ti scalezi cuplul motor; ceea ce-ti sapa tie in material in timpul frezarii este un cuplu motor, atat al motorului de frezare cat si al stepper-elor; daca folosesti roti dintate cu un raport de transmisie de 2:1 (adica la 2 rotatii ale stepper-ului vei obtine 1 rotatie a surubului), atunci iti scade viteza surubului la jumatate dar se dubleaza cuplul motor al stepper-ului. Spre exemplu daca vei folosi motor Nema 23 de 2 Nm, prin reducere 2:1 vei obtine cuplu de 4 Nm . La ce-ti foloseste acest lucru: cand producatorul spune 2 Nm, se refera la holding torque, ceea ce inseamna cand motorul sta pe loc. Pe masura ce el prinde viteza, cuplul scade . Uzual, chiar daca producatorul spune ca stepper-ul duce peste 1000-2000 rpm, in realiate de pe la 300-500 rpm in sus cuplul scade DRAMATIC in schimb incepe sa se incinga motorul (in functie de brand poate sa varieze acest prag de turatii si temperatura ). Interesul tau este sa ramai pana in 500 rpm cu rotatia motorului. Ca sa ai o idee, un motor de 2Nm cand ajunge pe la 500 rpm, cuplul poate sa scada spre 0.9 Nm , deci tu cand folosesti roti dintate si curea in raportul 2:1 iti vei dubla cuplul REAL, deci vei avea in jur de 1,8 Nm la 500 rpm. Scaderea vitezei surubului o poti compensa marind pasul surubului, de la 5mm cum foloseste aprope toata lumea, la 10 mm sau chiar 20 mm . Ca sa-ti faci o idee, direct drive (transmisia prin cuplaj) la surub cu pas de 5 mm si motor de 2 Nm inseamna - ca viteza de deplasare a surubului - acelasi lucru cu transmisia pe curea in raport 2:1 si pas al surubului de 10 mm, doar ca, cuplul motor este DUBLU. Daca vrei sa maresti si mai mult viteza de rotatie a surubului, pui pas de 20 mm, moment in care cuplul scade cu inca jumatate. Regula este simpla: marirea vitezei de lucru (ceea ce te intereseaza pe tine la lemne, plastice, aluminiu) se face pe cheltuiala cuplului motor, care este forta consumata pentru deplasarea portalului/saniei. Modalitatea prin care poti compensa scaderea de cuplu datorita maririi pasului surubului este de a folosi transmisie pe curea si raport de 2:1 sau chiar 3: 1 (nu mai mult !). La proiecte in care frezarea dureaza mult (multe ore) crucial este ca motorul sa nu se incinga (se incalzeste oricum, dar trebuie sa nu se incinga), iar asta te face sa te uiti la inductanta atunci cand alegi motoarele. Eu folosesc Leadshine closed loop si-ti garantez ca sunt foarte bune si nu se incing. Sunt si mai scumpe decat altele, dar fac toti banii. Nu sunt singurele motoare bune, mai sunt si altele, dar eu vorbesc din experienta personala ce-am folosit si folosesc. In plus de avantajul scalarii cuplului, mai este avantajul montajului motorului - axul motorului nu trebuie sa fie in linie cu axul surubului- ceea ce iti da mai putina bataie de cap la montaj. Cuplajul liniar direct are acest dezavantaj, chiar daca se poate depasi cu atentie, migala si un cuplaj bun. Vibratiile motorului se vor transmite direct surubului prin cuplaj direct, pe cand la transmisia prin curea nu se intampla lucrul asta deloc. Nu uita ca vibratiile vor fi unul dintre inamicii constanti pe toata durata de viata a masinii, pe care va trebui sa-i indepartezi prin toate mijloacele la indemana: atat de la momentul proiectarii cat si din operarea ulterioara a masinii, avand mare grija la feeds&speeds, la overhang, la DOC si WOC, la unghiul de rampa, la directia de frezare, lead-in/ lead out, etc. etc.

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 05 August 2018 - 01:03 PM

[cnc_step]

"2) ''factorul de dilatare al poliuretanului si fibrelor de otel''- nu exista nici un factor de dilatare al fibrelor de otel; rolul insertiilor de otel este exact asta: sa nu lase poliuretanul sau cauciucul (dupa caz) sa se intinda. Aproape toate marcile de automobile, de la cele obisnuite pana la bolizi de sute de cai putere folosesc curele dintate la distributie, iar precizia cu care injectoarele trebuie sa scuipe benzina in capul pistonului in functie de momentul de rotatie al vibrochenului este de ordinul milisecundelor. N-am auzit niciodata de defazare intre momentul de rotatie al vibrochenului si momentul de ejectare din injectoare, pentru ca nu se intampla (10.000 - 15.000 rpm si sute de cai putere !)"


De la punctul 3 sunt de acord in cea mai mare parte. Dar nu era vorba aici de raportul transmisiei intre 2 puncte. Ca asa se poate folosi un harmonic, un reductor simplu, etc si problema este rezolvata.
Era vorba de transmisia intre doua puncte prin curea.
Ce s-a uitat a spune la punctul 2, ca tot vorbim despre transmisia la motoarele din industria auto, este ca fiecare curea are un intinzator hidraulic (sau pe arc cele mai vechi) in care controleaza in timp real intinderea in mod corect a curelei pentru eliminarea burtei in caz de dilatare sau pentru extinderea in cazul de contractare. Chiar si la varianta cu lant. Orice feros sau neferos dupa cate am invatat eu se dilata sau se contracta in functie de temperatura. Mai mult sau mai putin. Dar in domeniul asta cu precizii mari, orice modificare plus - minus conteaza pntru unii. Mai ales ca unele motoare se incing in draci, care la randu lor incinge fulia, apoi cureaua, si se va obtine o infima dilatare, care la precizii conteaza foarte mult. Tocmai de acea se compenseaza cu encoderele liniare, ca motorul sa stie sa fuga corect.

[steelmind]

mincof, la 05 August 2018 - 01:29 PM, a spus:

"2) ''factorul de dilatare al poliuretanului si fibrelor de otel''- nu exista nici un factor de dilatare al fibrelor de otel; rolul insertiilor de otel este exact asta: sa nu lase poliuretanul sau cauciucul (dupa caz) sa se intinda. Aproape toate marcile de automobile, de la cele obisnuite pana la bolizi de sute de cai putere folosesc curele dintate la distributie, iar precizia cu care injectoarele trebuie sa scuipe benzina in capul pistonului in functie de momentul de rotatie al vibrochenului este de ordinul milisecundelor. N-am auzit niciodata de defazare intre momentul de rotatie al vibrochenului si momentul de ejectare din injectoare, pentru ca nu se intampla (10.000 - 15.000 rpm si sute de cai putere !)"


De la punctul 3 sunt de acord in cea mai mare parte. Dar nu era vorba aici de raportul transmisiei intre 2 puncte. Ca asa se poate folosi un harmonic, un reductor simplu, etc si problema este rezolvata.
Era vorba de transmisia intre doua puncte prin curea.
Ce s-a uitat a spune la punctul 2, ca tot vorbim despre transmisia la motoarele din industria auto, este ca fiecare curea are un intinzator hidraulic (sau pe arc cele mai vechi) in care controleaza in timp real intinderea in mod corect a curelei pentru eliminarea burtei in caz de dilatare sau pentru extinderea in cazul de contractare. Chiar si la varianta cu lant. Orice feros sau neferos dupa cate am invatat eu se dilata sau se contracta in functie de temperatura. Mai mult sau mai putin. Dar in domeniul asta cu precizii mari, orice modificare plus - minus conteaza pntru unii. Mai ales ca unele motoare se incing in draci, care la randu lor incinge fulia, apoi cureaua, si se va obtine o infima dilatare, care la precizii conteaza foarte mult. Tocmai de acea se compenseaza cu encoderele liniare, ca motorul sa stie sa fuga corect.

Insertiile alea de otel nu se dilata , pentru ca ele formeaza un cerc-un thoroid mai precis, adica o gogoasa; diametrul unei ''gogosi'' din otel nu se mareste prin dilatare, pentru simplul fapt ca un otel se dilata (aproape exclusiv) pe lungime (Sinele de tren). Cand capetele unei lungimi de cerc sunt unite, nu are un cap unde sa ''impinga'' in celalalt cap. Exista niste tensiuni care se manifesta radial, dar care nu au forta de a provoca nimic. Din punct de vedere ingineresc nu reprezinta forte care provoaca vreo o paguba, pentru ca otelul nu reactioneaza la 40-50 de grade care este temperatura care ajunge la curea la turatii maxime (poti tine mana pe curea fara sa te frigi) decat cu niste forte radiale care , precum spuneam, nu produc nici un dezavantaj pentru ca sunt mult prea mici. Legat de intinzator: lungimea curelelor la motoare de masini este mult mai mare decat in cazul nostru la stepper-e si traseul este serpentina. Ratiunea unui intinzator este ca sa permita MONTAREA si DEMONTAREA curelei. Nu poti sa montezi o curea dintata a carei lungime desfasurata este PERFECT EGALA cu lungimea desfasurata a fuliilor pe care trebuie sa le angreneze, pentru simplul fapt ca nu poti monta FEST curea de cauciuc/poliester peste niste roti/fulii de otel. Cuvantul cheie aici este FEST: nu poti sa bati cureaua din lateral cu ciocanul, sau sa-i ''bagi in pic de vaselina ca sa intre'', sau sa o ''intinzi in pic pana intra pe roata sau trece de buza de la fulie'' tocmai pentru ca .....cureaua nu se intinde ! De aceea curelele sunt mai mari in diametru decat traseul de angrenat si ele sunt ajustate la lungimea activa a traseului de angrenat prin intermediul intinzatorului (hidraulic in ultimii ani). Intinzatorul nu inseamna ca intinde ELASTIC cureaua: cuvantul intinzator in limba romana este nefericit; in engleza este ''belt tensioner'', si face exact acest lucru: tensioneaza cureaua, nu o intinde in sensul ca o face mai mare in diametru (lungime desfasurata mai mare) decat vine din fabrica. Intinzatorul poate fi privit ca roata/fulie falsa care se poate dizloca din axul sau (muta, se poate roti bratul excentric, etc) fara a strica nici o relatie de angrenare.

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 05 August 2018 - 02:53 PM

[bitex]

Eu tin cu ursul si zic ca e greu de impiedicat dilatarea lucrurilor (astea cu care lucram noi) in functie de temperatura. Dar asa cum se dilata otelul din curea tot asa se dilata si surubul cu bile sau si mai rau se dilata cadrul de aluminiu (necorelat deloc cu dilatarea ghidajului de otel de pe el). Si continuand pe tema asta, o sa ajungem sa discutam daca timpul se dilata sau nu. Pe de alta parte, vorbim de un router, la care piesele se vor masura in cel mai fericit caz cu sublerul, doar la inceput, la calibrare. Apoi cu ruleta, ca nu-i subler asa mare in atelier... Deci va fi o rigla metalica in final, cumparata din Carrefour. Pe de alta parte daca mentii constante (cat se poate) toate variabilele si faci corectiile potrivite in momentul prelucrarii, obtii repetabilitate mare la piesa prelucrata, si chiar si precizie. Eu de regula votez cu transmisia prin curea, dar aici as zice ca-i datoria constructorului sa-si faca bine calculele, legat si de ce vrea sa prelucreze. Nu poti sa obtii ceva si ieftin si bun si optim pentru dimensiuni mici dar si pentru mari, si pentru plastice sau lemn dar si pentru aluminiu. Faci structura buna pentru ceva si injuri la restul. Cam asa vad eu lucrurile. Cu precizarea ca orice varianta aleasa e mai buna ca aia in care nu faci nimic pe motiv ca stii prea multe lucruri. Cat de repede o sa pot (ma cam omoara drumurile prin tara in perioada asta) o sa fac un mic experiment cu dilatarea curelei cu insertie de otel. Eu spun tuturor ca este foarte rezistenta si ca nu se intiinde precum o curea de casetofon. Dar nici n-as afirma ca otelul ala nu se dilata sau nu se intinde, ca orice otel de pe lumea asta. Chiar o sa fac proba saptamanile astea...

Aceasta postare a fost editata de bitex: 06 August 2018 - 12:08 AM

[steelmind]

bitex, la 06 August 2018 - 12:03 AM, a spus:

Eu tin cu ursul si zic ca e greu de impiedicat dilatarea lucrurilor (astea cu care lucram noi) in functie de temperatura. Dar asa cum se dilata otelul din curea tot asa se dilata si surubul cu bile sau si mai rau se dilata cadrul de aluminiu (necorelat deloc cu dilatarea ghidajului de otel de pe el). Si continuand pe tema asta, o sa ajungem sa discutam daca timpul se dilata sau nu. Pe de alta parte, vorbim de un router, la care piesele se vor masura in cel mai fericit caz cu sublerul, doar la inceput, la calibrare. Apoi cu ruleta, ca nu-i subler asa mare in atelier... Deci va fi o rigla metalica in final, cumparata din Carrefour. Pe de alta parte daca mentii constante (cat se poate) toate variabilele si faci corectiile potrivite in momentul prelucrarii, obtii repetabilitate mare la piesa prelucrata, si chiar si precizie. Eu de regula votez cu transmisia prin curea, dar aici as zice ca-i datoria constructorului sa-si faca bine calculele, legat si de ce vrea sa prelucreze. Nu poti sa obtii ceva si ieftin si bun si optim pentru dimensiuni mici dar si pentru mari, si pentru plastice sau lemn dar si pentru aluminiu. Faci structura buna pentru ceva si injuri la restul. Cam asa vad eu lucrurile. Cu precizarea ca orice varianta aleasa e mai buna ca aia in care nu faci nimic pe motiv ca stii prea multe lucruri. Cat de repede o sa pot (ma cam omoara drumurile prin tara in perioada asta) o sa fac un mic experiment cu dilatarea curelei cu insertie de otel. Eu spun tuturor ca este foarte rezistenta si ca nu se intiinde precum o curea de casetofon. Dar nici n-as afirma ca otelul ala nu se dilata sau nu se intinde, ca orice otel de pe lumea asta. Chiar o sa fac proba saptamanile astea...

Experimentul este bine venit. Spre exemplu, la un diametrul al curelei de 160 mm vom avea o lungime a sa desfasurata de aprox 500 mm. Daca grosimea unei insertii are diametrul de, sa zicem, 1 mm, atunci raportul intre lungimea sarmei si diametrul ei este de 500 : 1. La o temperatura de aproximativ 60 grade, adica vreo 30 grade peste mediul ambiant, cam cat crezi ca se dilata otelul in lungime, o lungime de 500 mm ? Eu cred ca nici macar 1 sutime, tocmai pentru ca elimina repede caldura pe directie radiala. Exista expresia aceea la englezi: ''for all practical purposes, this doesn't exist''.

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 06 August 2018 - 01:51 AM

[nickrvl]

Eu am o masinuta pe curele, am vrut asta in detrimentul suruburilor punand in balanta pret/precizie, cu suruburi precizia e mai buna dar curelele sant cu mult mai ieftin, o folosesc la pcb-uri si alte mici frezari in materiale moi astfel pot spune ca se simte o elasticitate la metale insa asta se datoreaza grosimii curelelor (6mm) si structurii masinii (lemn) dar concluzia finala e ca daca se folosesc curele corect dimensionate si tensionate pe o structura metalica se poate obtine si precizie.
Eu m-am gandit la roboti....., toate bratele alea de roboti industriali sau cel putin majoritatea au actionarea pe curele....
Linkul meu
Linkul meu

Aceasta postare a fost editata de nickrvl: 06 August 2018 - 08:43 AM

[GST 7.7]

Si eu tind tot spre curele. Cu o curea bine dimensionata nu vad sa apara probleme si nu vad nici necesitatea unui encoder. O sa incerc ambele variante. Trebuie doar redesenat suportul de motor.
Iar pentru a combate dilatarea, chiar daca e nesemnificativa, se poate rezolva simplu cu un intinzator cu arc.

@nickrvl roboti de care zici au encodere sau motoare closed loop, sau posibil chiar ambele. Nu prea merg comparate.

@CNC_EVOLUTION am toate sculele necesare, urmatorul pas e CNC

Momentan sunt la a 3 redesenare completa.

[cnc_step]

"Insertiile alea de otel nu se dilata , pentru ca ele formeaza un cerc-un thoroid mai precis, adica o gogoasa; diametrul unei ''gogosi'' din otel nu se mareste prin dilatare, pentru simplul fapt ca un otel se dilata (aproape exclusiv) pe lungime (Sinele de tren). Cand capetele unei lungimi de cerc sunt unite, nu are un cap unde sa ''impinga'' in celalalt cap. "




Asta cu bucla inchisa nu prea m-a convins pentru ca si o teava se dilata prin incalzire sau se contracta prin racire. Mai ales cum am eu obiceiul sa incalzesc monturile de rulmenti si sa racesc rulmentii sa-i bag in locas.
Probabil ca aici sunt niste discutii mai aprofundate de facut si ar trebui facut un subiect pe dilatarea materialelor. Dar vorba ta, sublerul la inceput, apoi metrul sau ruleta.

[steelmind]

mincof, la 06 August 2018 - 09:39 AM, a spus:

"Insertiile alea de otel nu se dilata , pentru ca ele formeaza un cerc-un thoroid mai precis, adica o gogoasa; diametrul unei ''gogosi'' din otel nu se mareste prin dilatare, pentru simplul fapt ca un otel se dilata (aproape exclusiv) pe lungime (Sinele de tren). Cand capetele unei lungimi de cerc sunt unite, nu are un cap unde sa ''impinga'' in celalalt cap. "




Asta cu bucla inchisa nu prea m-a convins pentru ca si o teava se dilata prin incalzire sau se contracta prin racire. Mai ales cum am eu obiceiul sa incalzesc monturile de rulmenti si sa racesc rulmentii sa-i bag in locas.
Probabil ca aici sunt niste discutii mai aprofundate de facut si ar trebui facut un subiect pe dilatarea materialelor. Dar vorba ta, sublerul la inceput, apoi metrul sau ruleta.

Am crezut ca discutia in cazul de fata isi propune concluzii pragmatice si nu teoretizari, care teoretizari demonstreaza matematic ca orice metal se dilata/contracta la orice moment. Ajungem in zona pulsatiilor materiei, adica fizica cuantica si zau daca are vreo legatura PRACTICA cu subiectul. La treaba cu ''si o teava se dilata prin incalzire sau se contracta prin racire'' ar trebui scoasa particula ''si'' si inlocuita cu cuvantele'' ''mai ales''. Asa cum spune si Bitex, subiectul risca sa se duca in derizoriu vis-a-vis de ruleta cu care se masoara la final si cuantica la care se ajunge prin teoretizare excesiva a subiectului. Exista nenumarate exemple in jurul nostru care arata ca exista un nivel pana la care orice dilatare sau contractare NU ARE CONSECINTE PRACTICE. Cuvantul ''practic'' inseamna consecinte masurabile. De exemplu, in stasul de metrologie camera de masurari trebuie sa aiba 20 grade. Se considera ca 20 de grade este temperatura la care se pot tine tolerante de microni. Cum aflam asta ? Masurand de mai multe ori acelasi reper, cu acelasi dispozitiv, la intervale diferite de timp. Atentie, instrumentele de masura se afla in aceeasi camera climatizata la 20 grade ! Un exemplu in lumea reala, care nu are 20 de grade constant, il constituie chiar rulmentii de care vorbesti. Un rulment are uzual distanta intre bile si bucsa interioara sau carcasa exterioara cam de 2 sutimi (daca nu este facut intr-o fabrica de branza in China, alaturi de papuci de plaja si carcase de Iphone !). Cum aflam asta ? Bagand lera intre bile si caile de rulare. Scopul celor aproximativ 2 sutimi este ca atunci cand il fortezi pe ax - indiferent daca prin presare sau incalzire- sa piarda cam 1 sutime prin usoara ovalizare a bucsei interioare atunci cand este fortata pe ax, ramanand cam 1 sutime in care sa ''incapa'' vaselina, iar ce ramane neocupat de vaselina este preluat de bucsa de preload. Ramane sub 1 sutime ca sa nu frece fier pe fier. Cand rulmentii sunt de la camion, masina, motocicleta, scooter (adica marimi diferite de rulment, deci conductivitate termica oricat de variata), iar vehiculul respectiv circula in trafic in oras la 40 grade masurate la INMH, jos la sfalt sunt in jur de 60 grade (dupa peste 10 ani de motociclism in care am stat pe loc la semafoare in 40 de grade si cu talpile pe asfalt, am ajuns sa aflu pe pielea mea cum se scufunda un toc de cizma in asfalt). N-am auzit de nici un autovehicul caruia sa i se fi gripat/calat/impiedicat rulmentii la vreo roata din cauza caldurii din oras; nici macar petarde d'alea de scootere chinezesti ! Ok, nu toti rulmentii sunt noi in acelasi timp pe sosea, dar in service se afla multe povesti de la mecanici). Sa recapitulam: acea sub-1 sutime care s-ar putea dilata, nu a condus la nici o gripare/calare de rulmenti nici la scootere nici la camione grele (rulment mai mare dar si sarcini mai mari, deci si frecari mult mai mari). Ca atare, despre ce vorbim de fapt ?

Aceasta postare a fost editata de steelmind: 06 August 2018 - 03:54 PM

[znecula]

steelmind, la 06 August 2018 - 03:51 PM, a spus:

Sa recapitulam: acea sub-1 sutime care s-ar putea dilata, nu a condus la nici o gripare/calare de rulmenti nici la scootere nici la camione grele (rulment mai mare dar si sarcini mai mari, deci si frecari mult mai mari). Ca atare, despre ce vorbim de fapt ?

Vorbim despre dilatarea otelului. Cum spunea 'bitex' mai sus, orice bucata de otel (sau orice alt material) se dilata (unele se contracta ) la cresterea temperaturii.
Un experiment foarte la indemana ar fi sa fixati o bara de cativa mm grosime si 400-500mm lungime la un capat, iar in capatul celalat puneti ceasul comparator. Incalziti bara, daca se poate pe toata lungimea ei, cu un foen cu vreo 30-40 de grade in plus si vedeti efectul.
La un rulment cele 3 componente (inelul interior, bila si inelul exterior) se dilata proportional cu dimensiunile lor.
Jocul intre cele 3 componente este bine studiat, incat atunci cand se incalzeste rulmentul - atat cat spune fabricantul in foaia de catalog - sa nu se gripeze.
Jocul asta e dat de aplicatia pentru care e facut acel rulment. In special functie de turatia de lucru. Rulmentii de turatie foarte mare ar trebui dusi la turatia de lucru treptat, intr-un anumit interval de timp. Asa ar trebui sa procedam si cu motoarele noastre de frezare. Dar cine are rabdare sa astepte 10-15 minute sa mareasca turatia treptat incat rulmentii sa intre in temperatura? Asta ar fi teoria.

[Elicopter]

Am tot vrut sa scriu, sa comentez si eu ceva , dar ceva pitici nu ma lasa sa inteleg cu poate fi o curea mai precisa decat un cuplaj ???Nu inteleg de ce oamenii aia care se numesc ingineri mai folosesc cuple in masini cnc de sute de mii de euro , daca ati descoperit impresionantele curele .Frecarea , incarcarea , nu mai se pune , tinand cont de ultra precisele intinsele curele , sau decelerari rapide , accelerari , etc...

Aceasta postare a fost editata de Elicopter: 06 August 2018 - 05:39 PM

[znecula]

Nu-mi da voie sa editez postul anterior.
Daca deranjeaza, rog moderatorul sa stearga. Oricum e cam off topic.
Am facut repede un test de dilatare. Am editat pe telefon si mi-a luat ca ar fi bara olimpica :p E doar o bara de otel.
Diferenta de temperatura estimez a fi de 30-40 de grade. Dupa incalzire abia puteam tine mana pe ea. Am pornit de la 26-27 de grade cat e temperatura in atelier acum.
https://www.youtube....eature=youtu.be

Aceasta postare a fost editata de znecula: 06 August 2018 - 06:09 PM