[Freigeboren]

Una dintre problemele spinoase in RCModelism este regulatorul (controlerul sau variatorul) de turatie al motoarelor periate. Chestia asta e relativ scumpa si vulnerabila la diverse chestii (supraincalzire, etc) , aparand o necesitate stringenta de fabricare a lor “home made”.
Dupa ce am citit “nitel” pe aici si pe net (in vederea realizarii unu regulator mai « eftin ») am ajuns la urmatoarele concluzii:
1- motorul trebe « comandat » prin intermediul unei punti « H » din tranzistori MOFET , care se pare ca sunt cei mai potriviti (vorbim de motoare ce consuma 5-10 amperi/6-12V in sarcini curente si intre 40-70 A pe durate scurte .
2- comanda MOSFET-ilor cu tensiuni continue dar mai mici decat o anume tensiune (sa-i zicem « optima ») de deschidere al lor , duce la o incalzire exagerata a acestora care inseamna in cel mai bun caz o pierdere f.mare de energie (caldura) , « aruncata » pe(prin) radiatoarele MOSFET-urilor iar in cel mai rau caz , distrugerea regulatorului si poate a altor circuite valoroase (receptorul de ex)
3- un englez (da’s-un australian) zic asa cica : daca,,,,comanda MOSFETurilor s-ar realiza NU prin curent continuu ci prin curent pulsatoriu , atunci s-ar produce mult mai putina caldura disipata apoi de radiatoare. Adik in loc sa variem turatia unui motor prin variatia tensiunii in comanda unui MOSFET sa-i aplicam acestuia « trenuri » de curent pulsatoriu de diverse lungimi si « umplere » (asta tot n-am inteles ce drk.inseamna !) , dar tensiunea acestor impulsuri sa fie apropiata de tensiunea « optima » de deschidere a MOSFETurilor.
Deci sa alternez perioade de alimentare cu curent maxim cu perioade de 0 volti , perioadele astea fiind foarte mici ca sa afecteze fizic motorul (printr-o functionare sacadata).
Deci nu se variaza tensiunea in MOSFET deci tensiunea aplicata motorului (cred eu ?!) ci se variaza timpul de alimentare cu tensiune maxima a motorului. Sper sa nu gresesc , da’ eu traduc asta cam asa :
In loc sa merg normal pe jos 5 km in una ora , am sa alerg 5 minute ; ma opresc si-mi trag sufletu 10 minute , iar alerg.. deci in 4 cicluri de 15 minute , am alergat efectiv 20 minute si 40 minute m-am odihnit , dar in ambele cazuri viteza mea MEDIE de deplasare este 5 km/ora.


4- circuitele electronice ce comanda « in impulsuri » puntea « H » mi-se par teribil de complicate si greu de realizat (PCB, piese, etc) dar ma « roade » o chestie ciudata : cica si comanda motoarelor servourilor se realizeaza tot cu curent pulsatoriu cu o tensiune de cca 5 volti . Postez aici o imagine , sper eu semnificativa :

http://www.99poze.ro/hotlink/tn_3e817bb7a3c787caa054d66780f3fb02.jpg

sau http://www.99poze.ro/hotlink/tn_3e817bb7a3...66780f3fb02.jpg

INTREBARE : As putea oare , intr-un mod relativ simplist sa preiau curentul pulsatoriu din circuitul servoului si sa-l transmit cumva in comanda MOSFETurilor din puntea H ?
Deci , inloc sa comand « torsiunea » bratului servoului sa comand lungimea si /sau frecventa « trenurilor » de impulsuri pe comanda MOSFET ?

INTELEG ca rationamentul meu este poate naiv si poate am folosit unii termeni nepotriviti, dar sunt convins ca « mesheriasii » vor intelege exact ce vreau sa spun ! Pe « laturashi » ii rog sa se abtina cu mishtouri (sa dea dovada de un comportament ecologic)

[bitex]

Scuze ca intervin, desi nu-s electronist. Iti zic ce am inteles eu de prin documentatia tehnica in discutie.
Variatoarele de turatie folosite in modelism folosesc exact acelasi principiu ca si ce-i folosit in electronica de servomecanisme. Si acelasi principiu pe care-l amintesti tu in mesaj. Totul e legat de PWM.
Cateva diferente ar fi ca e scoasa bucla de reactie pe potentiometru si electronica e adaptata pentru curenti mult mai mari decat in servouri. In rest e cum zici. Adica mare lucru n-ar fi de inventat.
Undeva in adancul sufletului am sentimentul ca e ceva mai mult de atat. Daca scoati bucla de reactie de pe electronica unui servo si incerci sa o folosesti ca variator de turatie pentru acel motoras, se observa ca nu exista liniaritatea dorita intre semnalul de intrare si turatia motorului. Cred ca si daca rezolvi cu problema legata de consumul motorului, tot nu poti face variator bun din electronica de servo (desi e plin netul de scheme). In schimb, poti construi un variator destul de simplu fie cu, fie fara schimbarea sensului de rotatie. Sunt subiecte si pe RHC despre asta. Dar un variator bun nu cred ca scoti la pret mai mic decat ce exista pe piata. In mod curent poti cumpara variatoare pe la 15-30 ron (cred ca SH). Nu cred ca poti construi unul de aceeasi calitate in acelasi pret. Plus ca asta-i treaba de electrionist. Nu mai vorbesc ca exista microcontrolere pe acolo...
Recitind mesajul tau sunt tentat sa raspund ca se poate realiza ce spui. Dar nu stiu ce sa zic de rezultat.
Spor la treaba!

Aceasta postare a fost editata de bitex: 18 February 2009 - 11:12 PM

[sonic xz]

meseriasule, daca vrei sa scapi de probleme,dubii in privinta regulatoarelor electronice ... cel mai simplu este sa comanzi un releu sau un dispozitiv mecanic astfel incat la miscarea servo-ului sa-ti comande motor on/off. :D

[bitex]

@Freigeboren, ca sa revin la obiect, iar pleci de la ipoteze false. Regulatorul nu e o problema spinoasa in modelism. Cu atat mai mult, nu-i o problema scumpa. Sa zicem ca am exagerat eu cu cei 15-30 ron pentru marfa SH (desi am luat destule regulatoare in intervalul asta), dar cu 60-90 sigur gasesti ceva acceptabil si nou.
N-o lua ca rautate, dar daca un regulator e problema unui modelist atunci ar trebui sa ne gandim cum sa facem mai ieftin acele cu gamalie. Ca in mod sigur ajungem la concluzia ca-i mai ieftin sa le facem decat sa le cumparam.
Daca-i vorba de joaca sau studiu, e OK. Pentru altceva am mari indoieli.
Spor la treaba!

[Freigeboren]

sonic xz, la Feb 18 2009, 11:24 PM, a spus:

meseriasule, daca vrei sa scapi de probleme,dubii in privinta regulatoarelor electronice ... cel mai simplu este sa comanzi un releu sau un dispozitiv mecanic astfel incat la miscarea servo-ului sa-ti comande motor on/off. http://www.rhcforum....tyle_emoticons/default/rolleyes.gif

@sonic : este si mai simplu (si cel mai ieftin) sa comand un servou si 2 comutatoare (fara retinere; sau mai elegant cu 2 tiristoare/triace) de curent mare (gen cele de pe la masinile de spalat mai vechi). asa este! dar vezi tu junioare , eu am luat deja o statie 2,4Ghz cu 5ch din care 4 proportionale si parca nu ma lasa inima sa pun ce zici tu!



@bitex : Sa stii ca multe teorii astazi unanim acceptate au fost considerate initial ipoteze false ! aia cu "15-30 ron/buc" (un regulator navo SH) am luat-o ca pe o ironie. (Desi ma bate gandul sa folosesc unul de fo'35 roni, nou , combinat cu un servo care sa schimbe polaritatile pe contactele motor !).
Am mai vazut ceva la 85-90 lei , zic eu acceptabil iar alea de 150-200 lei mi-se par putin sarite din limita unui pret de bun simt. Si mai au o problema "strofocanta" : daca se folosesc o perioada mai lunga sa zicem "cu gazu'la juma" se incing in draci si se mai si ard! Adik ar trebui sa pleci usor de pe loc apoi sa-i dai "full gaz" pe tot traseul iar in apropiere de zona tinta sa treci iar pe "half gaz" apoi "full stop" si "cuvare" (scuze I.....!) In principiu oricum cred ca asa se utilizeaza curent, dar daca din varii motive tre'sa o misti cvasipermanent cu "juma'de gaz"? Faptul ca se cam incing imi comfirma (zic si eu! :blink: ) ca H-bridge-ul lor este comandat in curent continuu cu tensiune variabila si NU cu trenuri de pulsatii de tensiune (amplitudine/ecart) fixa dar de lungimi diferite sau cu grade diferite "de umplere". "Variatoarele de turatie folosite in modelism folosesc exact acelasi principiu ca si ce-i folosit in electronica de servomecanisme." -? oare asa sa fie? Daca as fi perfect convins , pur si simplu as cumpara unul si i-as dubla (tripla) MOSFETurile sau le-as inlocui cu unele de putere superioara. Dar sincer inca ma indoiesc. (no offence! :) ) Dar poate ca ma insel , nu-i o problema, doar sa-mi explice cineva :De ce?


Intrebare suplimentara: Trenurile de impulsuri care comanda servoul sunt "produse" de electronica servoului prin conversia semnalului primit de la receptor?

SAU

Aceste trenuri provin direct din receptor iar servoul mai intai le amplifica apoi le "transpune" in miscari controlate ale bratului servo?

[ipsihi]

...receptorul comanda latimea impulsului (pwm) iar mosfeturile sunt comandate in amplitudine, respectiv 1-2ms la iesirea receptorului si 4,5-15 v la portile mosfetilor in functie de caracteristicile electrice ale fiecarui tip de mosfet in parte; daca tot ti-ai luat statie in 2,4 ghz cu 5 ch din care 4 proportionale , pune banu' si cumpara si un regulator ca iar revenim la discutii sterile despre apa calda si mersul pe jos; cauta subiectele in forum, sunt cu gramada!!!

[bitex]

Buna!
Poti s-o iei ca ironie pe aia cu 15-30 ron bucata, dar pierzi... Am vazut la vanzare si variatoare brushless in banii astia. E o invitatie sa stai printre noi ceva mai mult ca apar si oferte bune. Nu m-am referit la variatoarele de navo.
S-au jucat si altii inaintea ta cu asa ceva:
http://members.tripo...9/speedcnt.html
http://www.nyblimp.c...rticles/ESC.htm
Exista documentatie adunata de unii modelisti care au studiat problema.
La un navo fara pretentii poti folosi si un switch ca inertia este destul de mare. Daca nu te deranjeaza unele aspecte poti folosi cu succes unul. Ca oricum porneste lin si nu se opreste nimic brusc. Ba mai mult, poti folosi si statie RC neproportionala din acelasi motiv.
E o confuzie uneori legata de statiile astea. Faptul ca nu-s proportionale se refera doar la faptul ca nu poti avea proportionalitate legata de pozitiea "mansei" tinand cont si de factorul timp. Dar poti avea o proportionalitate perfecta a raspunsului modelului (in functie de timpul de actionare), daca te ajuta mecanica pe care o comanzi.
Scuze ca o iau offtopic, dar pana data viitoare poate uit. Daca tii contactul facut la o statie tot sau nimic poti actiona ceva. La majoritatea sistemelor mecanice pozitia obtinuta se pastreaza dupa incetarea comenzii. O poti suplimenta sau reduce prin comenzile de pe statie dar mecanica nu revine la zero daca intrerupi actionarea. Adica denumirea nu se refera la faptul ca ai disponibile doar capetele de cursa ale sistemului actionat. Poti obtine si pastra orice pozitie intermediara. Cred ca mai degraba se refera la cum trimiti semnalul nu si la ce faci cu el.

Pana la urma se poate si cum zici tu, dar cred ca se poate folosi timpul si mai eficient.
Spor la treaba!

Aceasta postare a fost editata de bitex: 19 February 2009 - 02:05 PM

[dan_mitea]

Faptul ca se incing denota...dupa mine...ca finalii nu sunt comandati cu suficient curent si, deci, nu se deschid suficient. Multi ignora ca un tranzistor cu efect de camp are nevoie de curenti mari pe grila ca sa se deschida complet si repede.
Sa folosesti contacti pentru a schimba sensul de rotatie mi se pare o solutie neeleganta. Ce contacti folosesti pentru curenti de 100A?
Pretul de 200 de lei este modic. Sunt variatoare ce trec de 200$. Si merita fiecare banut. Poti face:
http://www3.towerhobbies.com/cgi-bin/wti00...=LXTJH5&P=0
mai bun si mai ieftin? Si macar tot atat de fiabil?

[ipsihi]

...tensiunea, frecventa si forma impulsului sunt principale in comutarea mosfetilor, curentul absorbit de poarta e foarte mic, chiar de ordinul picoAmperilor la unele tipuri!!! DESPRE FETI SI MOSFETI

[bitex]

Eu ma tot gandesc ca pana la a construi ce fac cei cu experienta sau ce se gaseste pe piata, merge si ceva care doar sa-si faca treaba.
N-as ajunge chiar la barca din polistiren expandat cu componente lipite cu banda adeziva, dar un motoras "cuminte", recuperat de pe la un auto 1:1, la 12V, care sa consume 3-5A s-ar potrivi pentru o motorizare aproape decenta si silentioasa. Un variator de 10-15A e mai mult decat suficient. Daca e si cu revers e parfum... Dar am curajul sa repet ca nici nu-i nevoie de variator pentru asa ceva.
Oricum, nu-s in stare sa rezolv problema spinoasa a variatoarelor in modelism, asa ca ma retrag. Scuze ca nu pot si nu stiu mai mult.
Spor la treaba!

[dan_mitea]

Adevarat. Curentii prin poarta sunt extrem de mici....dar, ca de fiecare data in viata, este un dar. In paralel cu poarta avem si o capacitate parazita a jonctiunii de ordinul a cativa picofarazi. Pentru a incarca si descarca cat mai rapid acest condensator la frecventele de lucru avem nevoie ca etajul pilot sa pompeze curenti semnificativi. De ordinul amperilor. Daca intr-un montaj amatoricesc avem un etaj pilot slab finalii se vor deschide lent de unde si incalzirea lor.

Aceasta postare a fost editata de dan_mitea: 19 February 2009 - 07:20 PM

[ipsihi]

...gresit, nu curentul deschide poarta rapid ci frecventa care de obicei este semnificativa , 1-8 khz, gandeste-te ca in regulatoare, industrial sau home made ,finalii sunt interfatati de obicei cu tranzistori de mica putere, bc-uri ordinare, sau opto sau chiar cu porti ttl sau cmos al carui curent este de cativa mA sau zeci de miliamperi ceea ce ar duce la prajirea instantanee a acestora afectand intreg ansamblul!!!

Aceasta postare a fost editata de ipsihi: 19 February 2009 - 07:31 PM

[dan_mitea]

Nici nu am zis ca poarta are nevoie de curenti mari. Acestia sunt necesari pentru a incarca si descarca acea capacitate parazita a jonctiunii. Cei aproximativ 5 picofarazi. La frecventa de cativa kiloherzi ai nevoie de ceva curent sa il incarci si descarci abrupt.
Un exemplu de etaj pilot pentru tranzistori cu efect de camp:
http://www.linear.com/pc/productDetail.jsp...42,C1041,P85072
Faptul ca deobicei se ignora aceasta problema duce la incalzirea finalilor.

Aceasta postare a fost editata de dan_mitea: 19 February 2009 - 07:56 PM

[ipsihi]

Citeaza

Multi ignora ca un tranzistor cu efect de camp are nevoie de curenti mari pe grila ca sa se deschida complet si repede.

... :blink:

[dan_mitea]

Ohhhhhhhhhhhhhhhhhhhhh.....Si cu ce am gresit? In piciorusul tranzistorului, deci ce-i da etajul pilot, intra curenti mari. Ca in interiorul capsulei de fapt acest curent este folosit doar sa incarce si sa descarce capacitatea parazita a jonctiunii pe tine, ca utilizator, nu prea te intereseaza....nu?

Aceasta postare a fost editata de dan_mitea: 20 February 2009 - 05:29 AM

[vld]

Ipshi, documentul pe care l-ai postat merita citit. O frecventa de 1-8 kHz e o frecventa mica. Sursele moderne functioneaza si la frecvente de 200-500kHz. Dan Mitea a avut dreptate in ce a afirmat. Sunt integrate speciale care se folosesc pentru comanda unui MOS-FET daca vrei sa obtii randamente ridicate. Capacitatea parazita e cea care pune probleme la comutatie si face tranzistorul sa se incalzeasca dar si rezistenta drena-sursa mare.

[ipsihi]

...atunci citeste-l si pe asta ca-i instructiv, nu neaga nimeni faptul ca exista drivere dedicate mosfetilor si care sunt capabile de curenti mari, dar daca curenti de ordinul miliamperilor sau zecilor de miliamperi sunt considerate mari atunci orice fraier cu 5 lei in buizunar poate fi catalogat nabab si scara de valori trebuie redefinita, si ca sa-l citez pe unu din marii ganditori ai acestui forum ,as zice : chestie de semantica :http://ebf.fizica.net/fpce4/STUDENTS/LABOR...ICS/doc/FET.doc

Aceasta postare a fost editata de ipsihi: 20 February 2009 - 12:40 PM

[charlie]

...citesc postul tau si imi dau seama ca ai ceva notiuni de electronica care te ajuta sa intelegi in mare fenomenul dar lucrurile nu sint nici pe departe atat de simple. Sunt multe chestii marunte care trebuie luate in calcul ca sa faci un astfel de regulator si credema ca 150 de RON cat costa unul este al naibi de putin in comparatie cu cata munca este investit inventarea unui regulator ca asta.
Defapt cred ca prototipul, si cand zic prototip ma refer a primul exemplar realizat inainte de seria mare trebuie sa coste cateva sute de EURO in asta intrand si partea cea mai importanta din regulator SOFTUL.

Revenind la teorie sunt multe de spus si chiar daca as explica aici dece e bine sa folosesti un driver de mosfet in loc sa ataci mosfeturile direct din procesor cum fac multi care posteaza pe net scheme de regulatoare....sau dece sa nu pui optocuplor direct pe grila mosfet-ului...sau dece se pun diodele acelea rapide si dece sunt patru la numar...si daca as explica toate astea tot ar fi nevie de experienta, aparatura , posibilitati de realizare mecanica si electronica de nivel industrial (pe noptiera nu merge facut) ca sa pui la punct un astfle de regulator care sa nu te lase cu barca in mijlocul baltii.

Cam asta am putut sa spun la ora asta tarzie. Daca mai vrei sa dicutam ... sunt deschis

Cu bine,
Charlie

[cristelu2006]

Freigeboren, la Feb 18 2009, 10:06 PM, a spus:

Una dintre problemele spinoase in RCModelism este regulatorul (controlerul sau variatorul) de turatie al motoarelor periate. Chestia asta e relativ scumpa si vulnerabila la diverse chestii (supraincalzire, etc) , aparand o necesitate stringenta de fabricare a lor “home made”.
Dupa ce am citit “nitel” pe aici si pe net (in vederea realizarii unu regulator mai « eftin ») am ajuns la urmatoarele concluzii:
1- motorul trebe « comandat » prin intermediul unei punti « H » din tranzistori MOFET , care se pare ca sunt cei mai potriviti (vorbim de motoare ce consuma 5-10 amperi/6-12V in sarcini curente si intre 40-70 A pe durate scurte .
2- comanda MOSFET-ilor cu tensiuni continue dar mai mici decat o anume tensiune (sa-i zicem « optima ») de deschidere al lor , duce la o incalzire exagerata a acestora care inseamna in cel mai bun caz o pierdere f.mare de energie (caldura) , « aruncata » pe(prin) radiatoarele MOSFET-urilor iar in cel mai rau caz , distrugerea regulatorului si poate a altor circuite valoroase (receptorul de ex)
3- un englez (da’s-un australian) zic asa cica : daca,,,,comanda MOSFETurilor s-ar realiza NU prin curent continuu ci prin curent pulsatoriu , atunci s-ar produce mult mai putina caldura disipata apoi de radiatoare. Adik in loc sa variem turatia unui motor prin variatia tensiunii in comanda unui MOSFET sa-i aplicam acestuia « trenuri » de curent pulsatoriu de diverse lungimi si « umplere » (asta tot n-am inteles ce drk.inseamna !) , dar tensiunea acestor impulsuri sa fie apropiata de tensiunea « optima » de deschidere a MOSFETurilor.
Deci sa alternez perioade de alimentare cu curent maxim cu perioade de 0 volti , perioadele astea fiind foarte mici ca sa afecteze fizic motorul (printr-o functionare sacadata).
Deci nu se variaza tensiunea in MOSFET deci tensiunea aplicata motorului (cred eu ?!) ci se variaza timpul de alimentare cu tensiune maxima a motorului. Sper sa nu gresesc , da’ eu traduc asta cam asa :
In loc sa merg normal pe jos 5 km in una ora , am sa alerg 5 minute ; ma opresc si-mi trag sufletu 10 minute , iar alerg.. deci in 4 cicluri de 15 minute , am alergat efectiv 20 minute si 40 minute m-am odihnit , dar in ambele cazuri viteza mea MEDIE de deplasare este 5 km/ora.


4- circuitele electronice ce comanda « in impulsuri » puntea « H » mi-se par teribil de complicate si greu de realizat (PCB, piese, etc) dar ma « roade » o chestie ciudata : cica si comanda motoarelor servourilor se realizeaza tot cu curent pulsatoriu cu o tensiune de cca 5 volti . Postez aici o imagine , sper eu semnificativa :

http://www.99poze.ro/hotlink/tn_3e817bb7a3c787caa054d66780f3fb02.jpg

sau http://www.99poze.ro/hotlink/tn_3e817bb7a3...66780f3fb02.jpg

INTREBARE : As putea oare , intr-un mod relativ simplist sa preiau curentul pulsatoriu din circuitul servoului si sa-l transmit cumva in comanda MOSFETurilor din puntea H ?
Deci , inloc sa comand « torsiunea » bratului servoului sa comand lungimea si /sau frecventa « trenurilor » de impulsuri pe comanda MOSFET ?

INTELEG ca rationamentul meu este poate naiv si poate am folosit unii termeni nepotriviti, dar sunt convins ca « mesheriasii » vor intelege exact ce vreau sa spun ! Pe « laturashi » ii rog sa se abtina cu mishtouri (sa dea dovada de un comportament ecologic)

Salutare. Am facut io treaba aista si ai punctul de zero foarte mic ba aproape ca lipseste.
Deci nu este o idee prea buna SPOR la treaba.

[Freigeboren]

charlie, la Feb 20 2009, 10:30 PM, a spus:

...citesc postul tau si imi dau seama ca ai ceva notiuni de electronica .......
Cam asta am putut sa spun la ora asta tarzie. Daca mai vrei sa dicutam ... sunt deschis

Cu bine,
Charlie

Uite am gasit relativ ieftin chestia asta:

ESC auto de 90A (fata) sau 45A (revers) in mod constant sau 300A (fata) si 150A (revers) pentru 20 secunde si BEC de 1A
Functii: Fata/Revers/ Frana
Dimensiuni: 34mm x 34.5mm x 25mm
Curent suportat constant: 90A fata / 45A revers / 1A BEC
Curent maxim suportat: 300A fata / 150A revers / 3A BEC
Rezistenta interna: 0.0087mOhm

Frecventa PWM: 1.5 KHz

Alimentare: 7.2 pana la 8.4 V (NiCd sau NiMh) ...............dar am unele nelamuriri:

1- care este diferenta dintre ESC de auto si ESC de navo?

2- cum se comanda din levierul statiei RC , comanda "frana" si in ce anume consta ea , electronic vorbind (la nivelul regulatorului) ?

3- (asta mi-a pus capacu') cum adica "Frecventa PWM: 1.5 KHz" ? Receptorul meu de DX5e Spectrum 2.4ghz , este compatibil cu chestia asta?
sau ce anume parametru este controlat de frecventa de comanda PWM a acestui regulator?


este mai indicat asta (pt o navo de nadit)?

ESC 110A / 40A cu BEC 1A si revers, pentru navo sau auto , etansat impotriva infiltrarii apei

Specificatii produs:
Alimentare: 6-14V, accepta acumulatori de NiCd, Nimh, LiPo, Pb ?
Curent suportat: 110A fata / 40A revers
BEC: 5V / 1A (clar necesita BEC extern!)
Protectie impotriva descarcarii totale a acumulatorului: DA, 5V (adica trebe Ac de 6 V pe care-l "protejeaza" pe la 5 V , dar daca e de 12 V , atunci..?)
Revers: Da, 40 A
Dimensiuni: 54.8 x 40 x 14.7mm
Masa: 59g

Aceasta postare a fost editata de Freigeboren: 27 February 2009 - 12:30 PM

[ipsihi]

...este vorba de frecventa de comanda a finalilor, nu are legatura cu frecventa statiei!!!

Aceasta postare a fost editata de ipsihi: 27 February 2009 - 01:26 PM

[Freigeboren]

ipsihi, la Feb 27 2009, 01:24 PM, a spus:

...este vorba de frecventa de comanda a finalilor, nu are legatura cu frecventa statiei!!!

IPSIHI, eu inteleg asa: cand misc levierul emitatorului, se creeaza trenuri de impulsuri de cate 20 msec, adica cu o frecventa de 50Hz. Acestea sunt modulate/convertite in semnal radio ce este transmis si apoi preluat de catre receptor (presupun ca undele radio au o frecventa de 2,4Ghz -da acu chiar nu ma intereseaza asta).

Semnalul preluat de receptor, este demodulat/decriptat de catre receptor si repartizat pe fiecare canal , astfel incat pe canalul corespunzator levierului de comanda se reconstituie aceeasi structura a trenurilor de impulsuri (formate initial in emitator) adica tot lungi lungi de 20msec deci tot cu o frecventa de 50Hz.

Asta zic eu ca e semnalul PWM, care este preluat de etajul de comanda al regulatorului, si amplificat (credeam eu) la o tensiune (amplitudine) de 5 volti (dati de BEC) si aplicat pe MOSFET-uri.

In sirul asta de rationamente, unde gresesc? Se converteste in frecventa, semnalul primit de la receptor din 50 Hz in 1.5Khz ? Sau frecventa semnalului la iesirea din receptor trebuie sa aibe 1.5Khz ca sa functioneze ESC?

(Nu m-am gandit nicodata sa compar frecventa de emisie cu cea PWM.)

Tind sa cred acum , ca frecventa de comanda a MOSFET-urilor la numai 50Hz este prea mica si pentru a se evita incalzirea lor este necesara o frecventa cat mai ridicata, iar declararea frecventei PWM de 1.5khz de catre producatorul ESC este declararea unui parametru calitativ al ESC ( cum ar zice despre o masina ca este 1.9 diesel TD , sau TDI, etc). Ei, asta lamureste-ma!

Aceasta postare a fost editata de Freigeboren: 28 February 2009 - 08:46 AM

[ipsihi]

...PWM=pulse width modulation, pe romaneste = variatia latimii impulsului, un impuls mai lung =viteza mare, unul scurt =viteza mica, frecventa ridicata pwm la nivelul portii MOSFET nu este un factor calitativ, este o necesitate, cu cat frecventa este mai mare cu atat raspunsul motorului va fi mai bun, mai rapid, mai silentios, iar cresterea sau scaderea turatiei si puterii va fi mai liniara, fara salturi , la receptor treaba sta altfel si este strict legata de ceea ce emite encoderul emitator, uzual un tren de impulsuri cu factor de umplere reglabil intre 10 si 100% din mansa aferenta canalului , cu o frecventa de 50-60hz. Receptorul transfera catre servo sau regulator ceea ce primeste de la tx cu aceasi frecventa, 50-60hz, si cu exact aceleasi caracteristici PWM din tx, semnalul este preluat de catre regulator, comparat, integrat , transferat unui generator pwm cu frecventa superioara (1000-20000.....)care la randul lui il transfera driverului mosfet ;in mare cam asta este, vezi pe net informatie cat cuprinde!!!

[protheus]

Chiar daca nu ma pricep, ma bag ca musca-n supa de ciuperci: din cate tin minte parte de semnal comanda ajunge in ESC numai pana la PIC, care e programat pe baza semnalului primit (cel care zici de 50 Hz) sa converteasca in tren de impulsuri necesar pentru inchidere/deschidere a mosfeturilor, astfel incat motorul sa "recunosca" ca primeste curent continuu (ceea ce e fals din start), dar pentru asta trebuie sa ii "debiteze" mult mai multe impulsuri pe secunda decat semnalul de intrare, adica frecventa aceea de 1.5 kHz.


PS: Acum sa vad cati imi sar la gat ca am gresit, dar din ce am citit, asta am inteles eu (explicat pe taraneste).

PPS: Stiam eu ca am sa cam gresesc.

Cu respect,

Catalin C.

Aceasta postare a fost editata de protheus: 28 February 2009 - 01:35 PM

[EBA]

Ce mosfeturi folositi pentru regulatoarele astea care sa se gaseasca si la noi.Exemple.Multumesc

[Elicopter]

Eu am folosit irf4905 irf3205 .