De ceva timp, muncesc si io la remotorizarea bimotorului
Skylander SK 105.
Am vrut sa postez niste explicatii dar vad ca mi-a luat-o inainte Kriminel. O sa detaliez, totusi, pe romaneste.Cateva precizari, notiuni:
1. Sa definim putin, sensurile de rotatie:
1.1. Spunem ca un motor se roteste "spre dreapta" sau in sens "orar" (CW - ClockWise) sau in sens "anti-trigonometric", atunci cand, vazut din cockpit, pala "de sus", se roteste spre dreapta;
1.2. Spunem ca un motor se roteste "spre stanga" sau in sens "anti-orar" (CCW - CounterClockWise) sau in sens "trigonometric", atunci cand, vazut din cockpit, pala "de sus", se roteste spre stanga;
2. Numerotarea/denumirea motarelor incepe cu nr. 1 de pe aripa stanga din spre varf si se continua pana la varful planului drept.
3. In cazul bimotoarelor, cand:
3.1. Nr. 1 se roteste spre dreapta si nr. 2 spre stanga, se cheama ca motoarele/elicele sunt "contra-rotative";
3.2. Nr. 1 se roteste spre stanga si nr. 2 spre dreapta, se cheama ca motoarele/elicele sunt "invers contra-rotative";
4. Majoritatea covarsitoare a motoarelor termice sunt "pe dreapta";
5. Majoritatea covarsitoare a elicelor sunt "pe dreapta";
In cazul bimotoarelor, exista conceptul de "motor critic".
Daca avionul (modelul) ar evolua cand cu un motor oprit cand cu celalat oprit, momentele de giratie induse de motorul care mai functioneaza, vor fi mult diferite.
Asta se datoreaza sensului de rotatie ale elicelor.
Motorul critic este acel motor care daca cedeaza in zbor, atunci motorul ramas functional induce un cuplu de giratie mult mai mare decat ar induce motorul critic, in cazul in care doar el ar ramane functional.
De ce se intampla asta?
In cazul ideal (care o fi ala?), curentul de aer "loveste" discul elicei perfect axial. Adica axul elicei nu are nici un fel de "unghi de incidenta".
Insa, sunt situatii cand acest "unghi de incidenta" este semnificativ. De exemplu in rulajul pt. decolare (mai ales la tren de aterizare cu bechie) precum si in evolutii cu viteza redusa dar cu unghi de incidenta (general) mare.
In aceste cazuri, fileurile de aer percuteaza discul elicei non-axial. Atunci, pala de elice care se deplaseaza "in jos", genereaza mai multa portanta/tractiune, decat pala care se deplaseaza "in sus", datorita incidentelor locale diferite. Daca faceti un desen, devine clar ce si cum.
Astfel, zona din discul elicei in care palele se deplaseaza "in jos" au contributie mai mare in generarea vectorului tractiune decat zona in care palele se deplaseaza "in sus". Deci, vectorul tractiune totala, nu-si va mai avea originea in ax, ci undeva deplasat, in zona palelor care "coboara".
Asa cum este si ilustrat in link-ul Krimielului (valabil pt. motoare ce se rotesc normal, adica in sens orar, vazut din carlinga).
In acest caz, "motorul critic" este motorul nr. 1 (stanga).
Daca acesta cedeaza, vectorul tractiune a nr. 2 (dreapta), are bratul mai mare decat l-ar avea nr. 1 (stg.). Cand zic bratz, ma refer la definitia din fizica mecanica, adica la perpendiculara pe vectorul tractiune dusa din CG al modelului.
In cazul in care un motor cedeaza, de obicei viteza de zbor scade. Incidenta de zbor trebuie sa creasca. Motorul ramas trebuie turat. Astea sunt premisele agaravarii "factorului P" si a intrarii in scena a concepturi de "motor critic".
Conceptul de "motor critic" nu-si are rostul cand motoarele sunt contra-rotative. Ambele motoare sunt "ne-critice".
Trebuie spus ca la P 38 (avionul mare), ambele motoare erau "critice", de fapt... Motoarele erau "invers contra-rotative". Se zice ca din considerente de stabilitate sporita a platformei de tragere, Kelly Johnson a decis compromisul asta.
Cei de la E-Flite au totusi, un
P38 cu elice contra-rotative.
REAL DESIGN, io as zice in felul urmator:
Pe modelul tau, lasa linistit motarele in acelasi sens. Nu-ti bate capul cu cuplul motor. Un click-doua de eleron si de directie rezolva problema...
Multi dintre cei ce au facut incercari comparative cu motoare contra-rotative si cu motoare in acelasi sens pe modele, au ajuns la concluzia ca nu sunt modificari semnificative de comportament.
Unii, pt. a preintampina situatia, fac ca ambele motoare sa fie usor divergente, adica sa traga 2-3 grade in afara, astfel ca atunci cand un motor tace, celalalt sa compenseze intru catva tendinta de giratie pe directia motorului oprit.
Altii zic ca nici asta nu are mare importanta.
Altii totusi, doar motorul critic il rotesc inspre afara si inspre in jos, celalalt lasindu-l "drept"...
In cazul meu, doarece este "tema de cercetare" evolutia cu un motor oprit, ma muncesc sa setez statia sa pot guverna unul din motoare individual, pt. a-l putea orpri/reduce in zbor.
O sa mai folosesc un mixaj ce o sa-l accesez doar in rulaj pe sol, care-mi mixeaza motoarele cu directia.
Doamne fereste sa nu uit switch-ul activ in zbor!