Salut Mugur,
http://666kb.com/i/bt81wa8tphf9qe0qh.jpg
Am evidentiat tirantii cu rosu si litere mici a-b-c-d. Dupa cum vezi, sunt doi a-b pentru partea dinspre pupa care sustine cosul si inca doi c-d pentru partea prova care este cabina bucatariei. Suprastructurile nu se tin numai in tiranti, ele sunt facute sa se potriveasca fix peste golul respectiv si in mod normal se tin locului prin imbinare continua cu marginea golului din punte. Ar putea sa iasa de acolo doar daca suprastructura este ridicata cat sa iasa din gol, insa o tin in loc atat propria greutate cat si tirantii respectivi. Se mai observa, destul de vag, ceva ce ar semana cu o bara de legatura orizontala dintre tirantii b-c. Ar putea avea rolul solidarizarii intre cele doua portiuni, pupa si prova ale suprastructurii. Te rog sa mai observi ca distanta dintre aceste elemente si montantii parapetului este riguros aceeasi de fiecare data, ceea ce sugereaza o legatura directa intre ele si coastele din interiorul navei. Nu pot pentru moment sa ma pronunt daca montantii parapetului sunt in continuarea coastelor sau, dimpotriva, pe intervalul de mijloc intre cele doua. Oricare ar fi logica insa, aceste elemente sunt in mod categoric coordonate intre ele. Nu intotdeauna logica structurala este foarte usor de deslusit. Spre exemplu, la bricul Mircea asa cum rezulta atat din poze, cat si din specificatiile tehnice, montantii parapetului sunt coordonati cu pasul coastelor din interior intr-un mod foarte complex, daca imi aduc aminte bine, se suprapun doar odata la 21 coaste!
In privinta elementului orizontal, ai dreptate, ar putea sa fie un tangon, insa mie mi se pare ca este in egala masura prea lung dar si prea gros ca sa fie asa ceva. Ma nedumereste atat forma lui spre prova (unde se termina brusc si nu pare sa existe o articulatie) cat mai ales elementul vertical pe care l-am notat cu semnul intrebarii. Acel element mie unul imi sugereaza O CRUCETA. Caz in care ar putea sa fie segmentul median de catarg sugerat de mine in postul anterior. Desigur, forma elementului nu e chiar potrivita (elementul pare sa se subtieze spre pupa, exact invers decat ar face-o un segment de catarg care are cruceta spre prova). Poate ca nu este o cruceta (nu vad si partea simetrica spre sus) ci doar o bucata de lemn agatata de parapet, sau eventual chiar si o consola metalica de sustinere.
Daca este tangon, prezenta lui ar intari in mod categoric ideea ca nava avea initial vele patrate pe catargul trinchet, fiindca rolul real al tangonului acesta este, de a oferi un punct de sprijin in afara corpului pentru manevrarea coltului inferior al unei vele patrate. Si nu neaparat a velei, mai degraba a extensiei sale numita VERFAFOR. O goeleta nu are de ce sa aiba tangon fiindca n-are nevoie de asa ceva, desi marinarii romani foloseau tangonul atat la Mircea, cat si la Elisabeta mai putin pentru vele cat pentru manevrarea barcilor atunci cand erau lasate la apa. Am avut chiar un diferend pe tema asta cu regretatul comandor Donici, care sustinea ca tangonul foloseste la barci, si a trebuit sa-i arat o poza cu Mircea navigand cu vele si verfafori ca sa-l conving ca Mircea avea asa ceva si ca tangonul e folosit pentru manevrarea velelor.
Ar mai putea sa fie si altceva, o simpla prajina folosita de marinarii bordului pentru a opri nava pe malul Dunarii intr-o zona ne-amenajata. Sunt sigur ca ai vazut tehnica asta de oprire unde se foloseste una sau si mai bine doua prajini pentru a tine nava departe de malul cu adancime primejdios de mica.
Eu unul, daca ar fi sa pariez, as paria pe varianta (3) adica a unei simple prajine pentru amarare. Probabil mai aveau una identica si in bordul babord.
Aceasta postare a fost editata de Victorian: 05 May 2011 - 01:49 PM
Ajutor
Raspuns nou
MR-JW, la 23 April 2011 - 10:20 AM, a spus: 
Citare Multipla
