[MUGUR]

Textul este dintr-o corespondenta privata, postat aici cu acordul expeditorului.

[ipsihi]

...o fi macheta originala ,cert este ca apar diferente majore la nivelul suprastructurii, modelul nu poate servi drept baza pt un plan riguros atat timp cat fotografiile de epoca arata cu totul altceva!!!

[kno3]

ipsihi, la 22 February 2011 - 04:45 PM, a spus:

...o fi macheta originala ,cert este ca apar diferente majore la nivelul suprastructurii, modelul nu poate servi drept baza pt un plan riguros atat timp cat fotografiile de epoca arata cu totul altceva!!!

Presupunand ca ar fi intr-adevar o macheta originala, deci facuta de constructor, ea poate sa reprezinte si o faza preliminara a planului de constructie si nu nava asa cum a fost facuta in final.

[Victorian]

@ Ipsihi,

Imi cer scuze, n-am fost atent! Eu il rugasem pe Claudiu sa suprapuna pozele, acum am dat inapoi subiectul si am vazut ca lucrarea de suprapunere iti apartine! Deci, multumesc frumos!

Multumesc de asemenea Mugur si Cristian Craciunoiu. Iata ca incepe sa se faca lumina si in subiectul discutat al originii modelului de la Muzeul Marinei. Modelul a facut deci parte din colectia Nicolae Dimitrescu-Maican.
http://ro.wikipedia....mitrescu-Maican

Fara indoiala ca eroul de la Calafat si co-autorul scufundarii monitorului fluvial Seyfi cunostea bine de tot nava Fulgerul, mai ales ca in momentul sosirii navei respective in tara era chiar comandantul Flotilei Române. Acuma, e de discutat daca modelul pe care-l vedem noi la Muzeul Marinei din Constanta putea sa fie un model de santier. La acelasi muzeu putem vedea cateva alte modele de santier mai recente de o calitate exceptionala a detaliului.

Am auzit cate ceva si despre modelul de santier al Bricului Mircea, expus la o manifestare interbelica a Marinei si distrus in mod nefericit intr-un bombardament in timpul razboiului. Era tot asa un model cu o bogatie a detaliilor exceptionala, creat de niste profesionisti.

Modelul de la Muzeul Marinei nu arata chiar foarte profesionist, din contra, exista cateva detalii acolo care sunt realizate suspect de amatoriceste. Insa pot sa fie rezultatul unor interventii ulterioare. Este foarte greu ca la mai bine de un secol dupa moartea celor care ne-ar fi putut ajuta, intre altele colonelul Nicolae Dimitrescu-Maican insusi, sa ne lamurim care elemente sunt originale si care nu. Dupa cum spunea si domnul Craciunoiu, cei care s-au ocupat de model in calitate de restauratori nu erau foarte priceputi, ba din contra, asa ca e chiar de mirare ca modelul e atat de intreg!


Tin minte si eu ca modelul initial era gri, ba chiar am postat candva o poza scoasa dintr-un vechi pliant al muzeului care arata nava in aceasta ipostaza, inainte de ultima "restaurare" si pe care o reiau aici:
http://666kb.com/i/br78i15ddip0esn86.jpg

Observati ca intre timp au mai disparut niste elemente. Notez scara laterala de acces, care oricum nu era in pozitia corecta. Insa a disparut si intaritura de gurna care continua pana la pupa linia puntii si care se vede foarte clar in pozele navei.

Nu stiu ce sa zic, in afara suprastructurii centrale care are cateva elemente de autenticitate, in afara formei corpului care seamana bine cu pozele, eu n-as crede ca-i un model de santier. Poate doar modelul de santier descompletat, pe care l-au refacut cu niscai elemente folclorice ca sa-l faca cadou fostului comandant cu vreo ocazie festiva?

[MUGUR]

Salut, tuturor,

Chestiunea scarii de acces este foarte bine punctata de Victorian. Din punctul meu de vedere, este o improvizatie, deci modelul a fost supus mai multor interventii.
In ceea ce priveste catargul atasat la turela, sunt la fel de nelamurit. Ar fi interesant de vazut (acest lucru se poate concluziona doar printr-o analiza atenta a machetei) daca turela modelului a fost construita de la inceput cu acel catarg inclus, sau a fost o improvizatie ulterioara.
Un alt lucru care mie mi se pare "nenatural" este marimea prea mica a elicelor; de asemenea bompresul difera ca pozitionare in fotografii, fata de macheta etc.
In concluzie, consider ca fotografiile sunt elementul de baza in reconstituirea planurilor canonierei.

O seara buna!

[MUGUR]

"Tin minte si eu ca modelul initial era gri, ba chiar am postat candva o poza scoasa dintr-un vechi pliant al muzeului care arata nava in aceasta ipostaza"



Salut, Victorian,

FULGERUL era in gri-marine nationale in prima varianta; de la 1873 pana la sfarsitul sec. XIX au fost in mod sigur mai multe intarari in santier si revopsiri. Eu cred ca in fotografia din albumul de la 1902 era cu opera moarta neagra, la fel ca si celelalte unitati fluviale din fotografie.
Faptul ca pare mai deschis decat ROMANIA, aflata in planul doi, cred ca este determinat de unghiul diferit fata de soare al celor doua nave.
Mai jos cateva fotografii cu MASSENA:

Fisiere atasate

•  Le cuirassé Masséna.bmp (451.22K)
  Number of downloads: 216

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 27 February 2011 - 12:35 PM

[MUGUR]

...altele, inclusiv una alaturi de torpilorul BALISTE, ambele sunt gri, dar in nuante diferite:

Thumbnail atasat

• 
• 
• 

[MUGUR]

...si pentru ca tot a venit vorba de MASSENA, iata ce se mai lucreaza:

http://www.shipmodel...2&hilit=massena

remarcabil!

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 27 February 2011 - 12:55 PM

[Victorian]

Salut tuturor,

Absolut remarcabil modelul acelui Massena. M-a uimit mai ales tehnologia de realizare a gurilor de ventilatie. Nu m-as fi gandit la asa ceva... merita incercat!

Mugur, in privinta coloratiei initiale a Fulgerului, am sa te rog sa te intorci la poza sepia din colectia mea. E o poza mai veche decat cea din albumul "Ostirea romana marelui ei capitan" din 1902. Seria mea de poze cuprinde 8 imagini care reprezinta navele "Oltul", "Siretul" "Smeul" "Grivita" "Fulgerul" "Elisabeta" si "Mircea" ultimul cu doua imagini diferite. Intrucat apare "Smeul" si "Elisabeta" imaginile sunt in mod cert facute dupa 1888, anul "nasterii" acestor nave. Mai mult decat atat, "Elisabeta" este cu trei catarge, insa fara vergi, ceea ce inseamna ca poza este facuta dupa 1892, anul in care s-a inaugurat canalul Kiel. Totusi, "Fulgerul" are bompres, in timp ce in 1902 deja nu-l mai avea.

Uita-te cu atentie la coloratura parapetului de la prova si vei vedea ca este fara indoiala de culoare mai inchisa decat restul bordajului. De asemenea, intariturile de gurna sunt sensibil mai inchise la culoare decat bordajul. Acest lucru se poate doar intr-o singura situatie... atunci cand culoarea respectiva este altceva decat negru. Este adevarat ca aproape la fel se vede bordajul Elisabetei, care era in mod cert de culoare neagra. Partea centrala a navei straluceste in soare si e de culoare gri deschis, iar umbrele se vad mai intunecate decat acest gri. Totusi, la Elisabeta nu se vede nici o parte a navei care sa fie in mod cert mai intunecata decat restul, asa cum se intampla in cazul Fulgerului cu parapetul dunetei. Concluzia poate sa fie una singura: parapetul este vopsit intr-o culoare mai inchisa decat restul. Deci, parapetul este negru, in timp ce restul corpului este gri. In cazul in care n-ai mai vazut nave care sa aiba doar partea superioara a suprastructurii neagra, in timp ce restul corpului este gri, priveste aici: http://www.encyclopi...e-gloire-gd.jpg

Acum, mai este de discutat ce soi de gri este acela. La modelul prezentat mai sus, si care este de la Muzeul Marinei din Paris, placile de metal au ramas lucioase. E de fapt o licenta poetica a modelistului, in realitate nava nu arata astfel. In putinele poze pastrate, nava arata toata de culoare inchisa. In acest desen in mod evident inexact http://fr.academic##...76/LaGloire.jpg culoarea gri este inlocuita cu un maroniu deschis, asa cum s-ar fi facut metalul odata ce incepea sa se acopere cu un strat subtire de rugina.

http://cache1.asset-...DEFDEF9CC84EFBD

Aici se vede o imagine sectionata a aceleiasi nave in care culoarea bordajului este de asemenea gri, si tot gri este si partea superioara a corpului.

Eu cred ca impreuna cu nava Massena prezentata mai sus toate aceste exemple sunt suficient de convingatoare in a sugera ca navele frantuzesti ale perioadei NU ERAU NEGRE. Stim bine ca francezii si englezii erau inamici pe multe fronturi, mai deschis sau mai putin pe fata. As zice ca era o chestie de onoare nationala ca francezii sa-si gaseasca propriul mod de a-si pitura navele, diferit de cel al englezilor.

Acum, in cu totul alta ordine de idei, am fost ieri din nou la Muzeul Marinei si am revazut cu ochi critic modelul navei "Fulgerul" prezentat acolo. Spre deosebire de momentul de dinainte de renovarea cladirii, cand modelul era amplasat la perete, acum este asezat in mijlocul salii intr-o vitrina mare din sticla. Este vizitabil pe toate laturile, ceea ce este un mare plus pentru modelisti.

Din pacate, vitrina respectiva adauga si un mare inconvenient. Am incercat sa fac poze si blitz-ul straluceste foarte puternic pe geam, practic nu iese nimic.

Totusi, am ajuns la niste concluzii dupa cum urmeaza: suprastructura centrala este in mod definitiv si fara urma de indoiala gandita ca sa adaposteasca bucataria. Usile modelului sunt realizate sectionat pe doua bucati, superioara si inferioara, la fel cum erau si usile bucatariei de la Mircea. Din fericire, partea superioara a usii este in pozitie intredeschisa pe model, astfel incat in interiorul cabinei modelului se poate observa soba bucatariei cu toate detaliile! Nu exista vreo compartimentare a spatiului respectiv, e pur si simplu o cabina cu doua usi laterale. Deci ideea ca in spatiul respectiv ar putea sa existe vreo timona cade complet. Timona trebuie sa fi fost la pupa, astfel incat timonierul sa poata observa velele, insa cum pe puntea dunetei nu se vede nici o timona, singura pozitie in care ar putea sa existe este in interiorul careului ofiteri, in fata cabinei comandantului. Timonierul lucra deci "orbeste" fiind dirijat de pe punte de ofiterul responsabil cu navigatia, care observa si velele in cazul in care se naviga cu vele.

Se vede clar ca elementele suprastructurilor de pe punte au fost realizate de doua maini diferite. Una priceputa si alta mai putin priceputa. Modelistul priceput a realizat suprastructura centrala cu bucataria si cosul, tambuchiul de acces la duneta, turela si, probabil, cele doua grui pentru barci existente (din patru cate ar fi fost necesare).

Modelistul mai putin priceput a realizat o copie sarmana a tambuchiului de acces de la prova si o imitatie jalnica de spirai la compartimentul masini; e posibil ca tot el sa fi adaugat o serie de chestii folclorice precum hublourile de la suprastructura centrala. A mai adaugat niste montanti de parapet absurd de scunzi pe tot parcursul navei, doua scarite de acces iesite din scara (una in lateralul navei intr-un loc unde n-a existat niciodata, o a doua de acces la turela care n-are nici o logica). Mai apar pe model o ancora disproportionat de mica, niste elemente care seamana vag cu un cabestan la pupa, un baston de pavilion vertical peste bompres care este corect pentru Mircea, dar nu si pentru Fulgerul etc. Corpul modelului ce-i drept este foarte frumos lucrat si seamana cu cel observabil in fotografii, cu bordajul inclinat la pupa si la prova care devine vertical la mijlocul navei. Insa elementele de detaliu sunt niste facaturi jalnice: apar niste nari de ancore intr-o pozitie gresita din cauza lipsei parapetului de la prova, hublourile sunt pozitionate complet aiurea, apare un inscris cu numele navei care nu este in locul unde se afla in realitate. Elicile si carma sunt de asemenea in mod cert niste simple adaugiri care n-au nici o legatura cu nava initiala. Mai mult decat atat, am dubii ca nava asta ar fi putut sa guverneze corect cu doua elici si o carma de suprafata absurd de mica, fapt care arunca in aer chiar credibilitatea intregii carene. Ar trebui masurat in intregime modelul ca sa ne convingem daca respecta datele tehnice pe care le stim despre nava in cauza.

As zice ca un modelist experimentat a realizat initial un model care s-a deteriorat/descompletat in timp. Apoi un alt modelist mai putin experimentat a incercat sa repare ce se putea repara, adaugand unele elemente doar dupa descrieri, fara sa aiba nici o idee de scara reala a obiectului reprezentat, intervenind cu idei tehnic corecte, dar fanteziste din punct de vedere modelistic de genul nichelarii elementelor. Apoi au mai urmat inca doua "restaurari" maiestre si a iesit ceea ce vedem azi.

O ultima remarca, spre lauda personalului de la Muzeul Marinei Romane: Am avut marea bucurie sa constat ca in holul secundar de acces spre etaj, asezata pe o folie de plastic, se afla ferita de intemperii carma navei de razboi care zacea pana acum un an in curte, napadita de balarii si spalata de toate ploile. Un mare bravo! Acum avem sanse s-o mai vedem si peste 20 de ani!

[MUGUR]

Salut, Victorian,

Cred ca FULGERUL era initial in culori Marine Nationale, dar nu stiu daca acestea au fost pastrate pe toata durata serviciului. Stim ca FULGERUL a intrat pe cala in 1879 din cauza uzurii avansate provocate de utilizarea intensa pe perioada razboiului. Cum a fost piturata opera moarta la momentul reparatiei generale? canonierele clasei BISTRITA, GRIVITA, salupele canoniere, ROMANIA erau negre; ar fi fost admisibil ca, in acest context, FULGERUL sa ramana gri? nu stim, putem doar presupune.
Inainte de sosirea in tara a canonierei GRIVITA, FULGERUL a executat o recunoastere a insulei Serpilor. Acest lucru este un argument privitor la calitatuile nautice ale canonierei.

O zi buna!

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 02 March 2011 - 12:08 PM

[kno3]

Victorian, la 28 February 2011 - 04:50 PM, a spus:

...
Totusi, am ajuns la niste concluzii dupa cum urmeaza: suprastructura centrala este in mod definitiv si fara urma de indoiala gandita ca sa adaposteasca bucataria. Usile modelului sunt realizate sectionat pe doua bucati, superioara si inferioara, la fel cum erau si usile bucatariei de la Mircea. Din fericire, partea superioara a usii este in pozitie intredeschisa pe model, astfel incat in interiorul cabinei modelului se poate observa soba bucatariei cu toate detaliile! Nu exista vreo compartimentare a spatiului respectiv, e pur si simplu o cabina cu doua usi laterale. Deci ideea ca in spatiul respectiv ar putea sa existe vreo timona cade complet. Timona trebuie sa fi fost la pupa, astfel incat timonierul sa poata observa velele, insa cum pe puntea dunetei nu se vede nici o timona, singura pozitie in care ar putea sa existe este in interiorul careului ofiteri, in fata cabinei comandantului. Timonierul lucra deci "orbeste" fiind dirijat de pe punte de ofiterul responsabil cu navigatia, care observa si velele in cazul in care se naviga cu vele.

...

Salut, de ce tragi tu concluzia ca daca modelul evident fantezist al Fulgerului nu are o timona, la nava reala trebuie sa fi fost sub punte? E clar ca pozitia elementelor de pe puntea modelului nu respecta realitatea. Pe nava reala e foarte posibil sa fi fost timona undeva pe punte, ceea ce mi se pare mult mai plauzibil decat sa fi fost sub punte.

[Victorian]

Salut Kno3, nu ma refeream la model cand spuneam ca nu vad nici o timona, ma refeream la cele doua poze pe care le avem. Ambele prezinta nava in mars, deci e exclus sa fie demontata timona. Sigur aveau nevoie de ea ca sa guverneze nava. As fi incantat s-o vad pe undeva, dar n-o vad nicaieri! Locul cel mai probabil in care ar putea sa fie ar fi intre accesul sub punte in spatiile dunetei si pupa. Dar eu nu vad nimic acolo. Daca voi reusiti sa-mi aratati o timona pe undeva, as fi incantat s-o bag in planuri! :rofl:

[claudiu_ne]

...Sa nu credeti ca am plecat...va urmaresc discutiile aici si ma gandeam ca ar fi bine sa reinprospatam topicul cu acel cliseu al lui Dorin (Victorian)...putin modificat, imbunatatit dar nu prea mult, ca sa nu se strice...e totusi un cliseu pe sticla foarte vechi si cum canoniera era si in miscare timpul de expunere era putin marit...dupa cum se vede era o zi inorata...si detaliile noastre au iesit "blurate".

La pupa nici eu nu am vazut nici o urma de timona...


PS..."mi-am permis sa marchez faptul ca drepturile de copiere, ale pozei, sunt in intregime ale lui Dorin"

Thumbnail atasat

• 

Aceasta postare a fost editata de claudiu_ne: 04 March 2011 - 10:32 AM

[Victorian]

Ei bine, baieti, ne apropiem de final, se pare ca e momentul loviturillor de teatru!

M-am uitat si eu din nou aseara cu multa atentie la cele doua poze relevante la subiect pe care le avem. Avem poza mea (multumesc, Claudiu!) si avem poza din albumul ostirii de la 1902.

Iata imaginea pupei in albumul ostirii: http://666kb.com/i/brh41wgdm8t2mfysu.jpg
In mod evident, echipajul pozeaza pentru fotograf. S-a dat ordinul "onorul spre tribord" si toti marinarii prezenti stau in pozitie de drepti spre bordul respectiv. La pupa, chiar in fata pavilionului, capitanul navei, intr-o postura degajata. In fata lui, cocotat pe un element care arata ca o ladita de legume, un marinar sta in pozitie de drepti. Imediat in dreapta lui, un alt marinar sta agatat de parapet. Este de pe nava "Romania" aflata in spatele "Fulger"-ului. Pe "Romania" nu s-a dat ordinul "pentru onor" si marinarii stau in pozitii degajate la parapet.

Intrebare: CE FACE MARINARUL ACELA urcat pe ladita de legume?


Iata imaginea pupei navei in poza mea: http://666kb.com/i/brh40guw204zyfsha.jpg
Nava este evident in mars, se vede siajul in urma ei. Mai mult decat atat, si aici apare un personaj pe ladita de legume: e partial mascat de suportii de tenda in forma de V. Ca o complicare a intelegerii a ce se intampla acolo, tendaletii sunt vopsiti in gri pana la nivelul parapetului si alb doar in partea superioara iar pe ei sunt agatati niste colaci de salvare.

Se observa totusi ca in aceasta poza personajul urcat pe ladita de legume nu mai face "onor spre tribord" ci priveste foarte concentrat inainte. Din nou, aceeasi intrebare: CE FACE MARINARUL ACELA urcat pe ladita de legume?

In prima poza prezentata (desi e a doua in ordine cronologica) marinarul poate ca era urcat sus pe ladita ca sa se vada mai bine in poza. Dar, avand in vedere ca langa capitan, nu prea cred ca si-ar fi permis sa fie foarte exuberant. Mai degraba cred ca este acolo, cocotat pe ladita, fiindca ACOLO ESTE LOCUL SAU.

Ladita respectiva mascheaza de fapt un mecanism de actionare a carmei din tipul pe care l-as denumi "cu surub". Acest sistem a fost foarte mult folosit de constructorii de nave francezi pe navele mici dupa a doua jumatate a secolului al XIX-lea pentru ca este mult mai sigur decat cele traditionale, care folosesc lantusi si trote ca sa transmita miscarea la eche.

Urcat sus pe acel postament inaltat, carmaciul poate vedea pe deasupra echipajului aflat pe puntea dunetei si probabil in oarecare masura si pe deasupra suprastructurii bucatariei. Probabil ca avea in fata sa o timona de mici dimensiuni amplasata pe o coloana metalica subtire turnata din metal. Englezii denumesc acest tip de carma "pillar box type". De aceea n-o vedem noi, e vazuta din lateral si partial ascunsa de corpul marinarului, iar miscarea se transmitea spre surub cu ajutorul unui angrenaj cu roti dintate conice.

Cred ca asta este rezolvarea ultimului puzzle privitor la Fulgerul...

[Victorian]

http://666kb.com/i/brh4v3iewl1hwe032.jpg
Uite si imaginea modelului de la Muzeul Marinei, in care apare elementul respectiv.

[kno3]

Victorian, cred ca ai dreptate. E foarte posibil ca acolo sa fie timona si intr-adevar, pozitia mai inaltata ii ofera carmaciului vizibilitate peste acoperisul bucatariei. Acum nu mai ramane decat sa gasim pe undeva vreun desen sau fotografie cu genul asta de timona de pe vreo alta nava din aceeasi perioada.

[ipsihi]

Victorian, la 04 March 2011 - 11:29 AM, a spus:

Ladita respectiva mascheaza de fapt un mecanism de actionare a carmei din tipul pe care l-as denumi "cu surub". Acest sistem a fost foarte mult folosit de constructorii de nave francezi pe navele mici dupa a doua jumatate a secolului al XIX-lea pentru ca este mult mai sigur decat cele traditionale, care folosesc lantusi si trote ca sa transmita miscarea la eche.

...asta este si era evident fara sa-ti bati prea mult capul, totusi pt o nava de marimea Fulgerului pare absurd sa ai nevoie de intermediar pt transmiterea menevrelor, eu inclin sa mizez pe timona in cabina de comanda cu vedere directa , fiind o nava mica si destinata navigatiei pe fluviu si meandrele lui, bucataria era ultimul element de luat in considerare, oricand se putea improviza ceva in sala masinii unde era si caldura !!!

[MUGUR]

La FULGERUL nu exista cabina de comanda, asa cum nu a existat nici la GRIVITA, BISTRITA sau salupele canoniere. Daca exista o cabina de dimensiuni reduse din care iese un mic cos, atunci este bucataria.

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 06 March 2011 - 10:30 AM

[Victorian]

@ipsihi,

Nu exista nici o indoiala ca suprastructura respectiva de la Fulgerul este bucataria. Intai ca, asa cum spunea Mugur, bucataria este in locul respectiv pentru toate navele romanesti. Asta este valabil inclusiv pentru bricul Mircea, care era de doua ori mai mare decat celelalte nave. Pare trivial, insa bucataria unei nave este esentiala pentru moralul si sanatatea echipajului, care la randul lor sunt esentiale pentru functionarea navei. E mai importanta decat confortul ofiterilor care conduc nava!

Nici la "Mircea" nu exista o cabina de comanda in adevaratul inteles al cuvantului, doar o platforma deschisa deasupra bucatariei. Pentru protejarea hartilor pe care se lucra exista "cutia hartii" care era o cutie din lemn agatata pe parapet, cu un capac superior rabatabil. Capacul era alcatuit dintr-o rama de lemn care sustinea o foaie de sticla. Ofiterul punea harta respectiva in cutie, inchidea capacul rabatabil de deasupra si lucra cu mainile introduse in cutie prin lateral. Daca era noapte, un marinar venea alaturi si-i tinea felinarul deasupra hartii ca sa vada ce face. Pare un mod extrem de primitiv de a face navigatie, insa trebuie sa ne gandim ca erau niste nave construite acum mai bine de un secol. Nu exista nici telegraf pentru masini, ci doar o pedala cu clopotel amplasata in coloana compasului de pe plaforma comenzii. Ofiterul apasa pe pedala si facea sa sune dupa un cod anume un clopot in compartimentul masinilor. Mecanicul avea si el o maneta cu ajutorul careia raspundea facand sa sune un clopot sus la comanda.

La modelul navei "Fulgerul" de la Muzeul Marinei bucataria este si amenajata, in interiorul ei se vede soba, care e realizata fara indoiala de aceeasi mana maiastra initiala care a facut toata suprastructura.

Aceasta postare a fost editata de Victorian: 06 March 2011 - 11:47 AM

[MR-JW]

Astazi am descoperit pe site-ul modelismm ca au de vanzare cartea:

Otel Aburi si Torpile - Marina in Razboiul de Independenta
iar pe coperta troneaza Fulgerul.
http://modelism.ro/images/otel%20aburi%20si%20torpile.JPG
http://modelism.ro/m...enta-p-858.html
Daca are cineva cartea poate ne poate spune daca ne ajuta cu ceva.

[MUGUR]

Cartea merita citita, este o trecere in revista, pe parcursul a optzeci de pagini, a participarii marinei romane la razboiul de independenta.
Despre FULGERUL nu apar informatii in plus fata de ce s-a discutat deja pe forum.

[MUGUR]

Victorian:

"Nici la "Mircea" nu exista o cabina de comanda in adevaratul inteles al cuvantului, doar o platforma deschisa deasupra bucatariei. Pentru protejarea hartilor pe care se lucra exista "cutia hartii" care era o cutie din lemn agatata pe parapet, cu un capac superior rabatabil. Capacul era alcatuit dintr-o rama de lemn care sustinea o foaie de sticla. Ofiterul punea harta respectiva in cutie, inchidea capacul rabatabil de deasupra si lucra cu mainile introduse in cutie prin lateral. Daca era noapte, un marinar venea alaturi si-i tinea felinarul deasupra hartii ca sa vada ce face. Pare un mod extrem de primitiv de a face navigatie, insa trebuie sa ne gandim ca erau niste nave construite acum mai bine de un secol."

Iata cutia despre care scria Victorian (comanda crucisatorului ELISABETA, fotografia se poate vedea nemarcata la http://romaniaforum....Board&boardID=3 ):

Thumbnail atasat

• 

[MUGUR]

Iesire cu FULGERUL:

Thumbnail atasat

• 

[MUGUR]

FOTO 2:

foto3:

foto 4:

Thumbnail atasat

• 
• 
• 

[MUGUR]

foto 5:

Thumbnail atasat

• 

[MUGUR]

foto:

Thumbnail atasat

• 
• 

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 23 April 2011 - 10:10 AM

[MR-JW]

Superb.

Ce motor i-ai pus?

[Victorian]

Salut Mugur,

Frumos modelul navigant! Avand in vedere ca l-ai facut dupa linii de apa de nava fluviala, sunt curios cum se comporta la apa. Crezi ca ar putea sa navigheze cu vele la o asemenea forma a corpului, fara a avea o deriva laterala exagerata?

In privinta culorii, eu cred ca asa era, gri si nu negru. Si cu parapetul teugii negru, cum l-ai facut tu.

Acuma, ma gandesc daca aceasta culoare era chiar gri sau nu era un pic virata fie spre maroniu, fie spre masliniu. Spre maroniu ar vira in mod firesc corpul in momentul in care ar incepe sa rugineasca, iar spre masliniu era aleasa de obicei culoarea corpului pentru a-si implini scopul firesc de se contopi cat mai mult in culorile mediului natural in care se gaseau de obicei navele. Din acelasi motiv, partea imersa, opera vie, era vopsita nu in rosu, ci in verde smaragd, pentru a se confunda cu valurile. Chestie care a culminat cu verdele inchis in care si-au vopsit austriecii complet navele inainte de primul razboi mondial, si caruia i s-a zis in mod ironic "montecuccolin".

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea s-au facut primele incercari de vizibilitate a navelor in diverse conditii de navigatie, iar concluziile acestor incercari s-au vazut la modul serios in felul cum au piturat marile puteri navele lor in primul razboi mondial. Adica, sistemul "tarcat" care a fost folosit atunci, s-a adoptat din nou in cel de-al doilea razboi mondial si mai este folosit in egala masura pana in ziua de azi.

Contrar parerii comune, este foarte eficient. Tin minte ce surpriza de proportii am avut in urma cu mai multi ani, cam prin 1988, cand am iesit in larg la Constanta si am dat ocol unei nave construita pe Santierul Naval Constanta care tocmai era in larg in dreptul Constantei la probe tehnice. Nu era data inca pitura finala, era doar grunduita si dadusera si ei pe corpul navei cu vopselele pe care le-au avut. Mai precis, mai multe culori din gama pamantie, adica o parte maroniu inchis, o parte siena, o parte galbui. Din cauza ca era asa "tarcata" pana n-am ajuns langa nava nu mi-am putut da seama cu precizie cat de mare este, ce forma are s.a.m.d.

[MUGUR]

MR-JW, la 23 April 2011 - 10:20 AM, a spus:

Superb.

Ce motor i-ai pus?

Salut,

I-am instalat doua motoare vechi cu perii, avand in vedere faptul ca viteza navei reale era sub 9 nd. Viteza este redusa, iar acest lucru ofera un plus de credibilitate modelului. Macheta are 2 kg la o lungime de 60 cm, ceea ce ar permite si instalarea unei masini cu abur.
Mai jos este o fotografie a unuia dintre motoare:

Thumbnail atasat

• 

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 01 May 2011 - 06:39 PM

[MUGUR]

Salut, tuturor,

Am inlocuit cele trei ferestre rectangulare ale cabinei de comanda (varianta C. Craciunoiu) cu doua hublouri pentru iluminarea bucatariei (varianta modelului de la MMR).
Am incercuit cu rosu o diferenta pe care o consider importanta intre forma bordului liber al navei reale (fotografia de la Sulina) si cea a modelului; se pot observa forma inclinata a bordajului navei reale si cea verticala in cazul machetei.

Thumbnail atasat

• 
•