pitts, la 19 Jul 2007, 08:44, a spus:
...mda....numa aripile de F-16....un fel de strutzocamila.... :D....cu dogtooth pe bordul de atac.....
S-a publicat ceva in Aeromagazin despre avion.
Din pacate mancatoria intre tovarasii generali si colonei (army si sekku) care pretindeau covor rosu la intrare a fost atat de oribila incat nu prea are cine sa faca o reconstituire coerenta a povestii (respectivii s-au cam dat la fund imediat dupa incidentele cu aglomerarile de oameni care cereau salam de carne si oricum, sunt cam batrani). Iar daca s-ar reusi reconstituirea, s-ar releva mai degraba cacanariile tipice epocii, decat eroismele tehnico-stiintifice de nivel mondial, despre care speram in taina unii, sa fi fost.
Versiunile bimotor (pomenite de cineva) erau kitschoase rau. Una era un fel de Mig-25/F-15 mai mic, cu penibilele si anticele rachete RS2US/M, care s-au folosit mult prea mult la noi. Am fost ultimii din pactul de la Varsovia care le-am scos din dotare.
Pe unii, momentul cu salamul de carne ('89) i-a prins la programarea unui calculator de bord pentru CCIP sau cel putin corectie giroscopica la tun.
Umbla un zvon ca se lucra la un fel de HUD, pe care se afisa simbolistica CCIP.
Avionul nu era un interceptor pur (cineva a spus asta). Avea multe puncte de acrosaj pentru bombe(neghidate).
Din punct de vedere tehnic, sa ai un interceptor echipat numai cu rachete AA ghidate in infrarosu, e ciudat - pentru anii '90 (oricum, asta e situatia acuma la noi). Rachetele R-13, K-13 sau care erau pe la noi (IR), nu puteau fi lansate decat din zona spate, racurs cel mult 1/4. Ori asta e culmea: te ataca inamicu' cu bombarderu' si tu te duci frontal cu respectivele rachete (nu poti sa incadrezi tinta din fata, deci tre sa-i dai ocol sa-i ajungi in spate, caz in care esti constrans sa tragi de foarte aproape). RS2US si RS2UM permiteau atacul frontal, dar numai daca tinta nu manevra aveau vreo sansa.
Adica, la ce rachete AA erau, pacat de avion. Uitasem, militaurii sperau sa foloseasca R-23 sau R-24 de pe Mig-23. Ehe, greu. Daca tot s-au fabricat 1000 de K-13 care nu se puteau asambla (filete diferite intre blocuri) si s-au dat la schmeltz (dupa peste 10 ani de stat in stoc, sa le faca expirate), bine ca nu s-au facut si R-23, eventual bine ca s-au facut putine....
Umbla vorba ca pentru a ajunge cu un avion la o configuratie definitiva, trebuie sa faci cateva zeci bune de bucati, ori asta a fost cu IAR-93 (cam 80 buc. la noi): 12000 de acte derogatorii la fabrica, pentru ca nu se puteau face piesele cum trebuia.... Si iesisera un pic diferite avioanele - la detalii - oarecum nasol in exploatare, etc. Unii de la fabrica spun ca pe la sfarsitul fabricatiei reusisera sa o scoata la capat si avioanele incepeau sa semene si sa se produca fara ghionturi.
Daca se ia de buna ideea, atunci IAR-95 ar fi fost inca un cosmar pentru multa lume implicata. Iar daca pacatuiau cumva cu stabilitatea statica relaxata (ca sa semene si la manevrabilitate cu F-16), atunci era crima si pedeapsa si nici nu ar fi reusit sa decoleze (YF-16 '73, King Kuo '89).
Aceasta postare a fost editata de INCAS: 19 July 2007 - 04:42 PM
Ajutor
