[Superfane]

Sper sa nu radeti prea tare de intrebarile mele dar sunt curios daca piesele pentru motorasele termice se pot face la strung? Daca nu, atunci cum se fac si ce materiale se folosesc?

[Valteras]

Superfane,

Go to: http://home.planet.nl/~wakke007/

Ia-ti o cafea, un bax de bere si cinci pachete de tigari! Peste o saptamana, n-o sa mai vrei sa faci motoare!

Injura-ma!

[alexella]

se poate face, precum zicea si KRI, ca tot strungu' le-a facut pe toate... DAR:

1. in primul rand nu te apuca de la inceput sa proiectezi un motor termic. Exceptie situatia in care esti proiectant de motoare de meserie... si atunci iti va lua mai putin timp ca sa intelegi cum sta treba. Altfel.... n-o sa prea ai placuta surpriza ca motorul sa se invarta...

2. daca ai facut rost de proiect, afla ce variante ai din punct de vedere al materialelor folosite. Ca nu tot motorul este facut din acelasi material... Vezi daca poti face rost de acele materiale, daca se incadreaza in limitele materialelor cerute de proiect.

3. fa rost totusi de un cap de motor, radiatorul adica. Este o piesa ceva mai complicat de facut, pentru a avea o suprafata radianta maxima la un volum minim.

4. nu-n ultimul rand, vezi de ce rulmenti dispui. Ca te trezesti ca ti-ai facut proiectul beton dar nu gasesti rulemntul care-ti trebuie nici sa dai cu tunul.

5. la sfarsitul multor sute de ore, poate ai sa ai totusi placuta surpriza ca motorul macar sa-ti porneasca. Si.... poate sa-ti si mearga. Daca da, esti un om fericit care... a cheltuit de vreo 3-4 ori mai mult cat face un motor dar totusi l-a facut sa mearga. Pentru ca.. dupa cum vezi si aici pe site... pretul minim al unui motor termic este in jur de 80euro. Sau, strangi cateva zeci de euro si prinzi de la cineva un motor obosit, ii refaci piesele de rulaj si... tot ai obtinut ceva mai ... rentabil.

Deci, ti-am raspuns fara sa rad de intrebarea ta.

Da, se poate face un motor. Nu doar din strung, or sa-ti mai trebuiasca niste scule. O sa-ti trebuiasca o matrita in care sa torni blocul motor si capul motor... Altfel, o sa faci munca de sculptor cu freza si.... poate-ti iese, dar poate nu. Pe urma,o sa-ti mai trebuiasca un cuptor. da dintr-ala mare, in care sa-ti calesti axul motor. Ca nu poti sa-l faci din fier mort ca nu merge. Pe urma, avand in vedere ca tolerantele sunt mici la acest motor, o sa ai nevoie si de o masina de rectiificat care sa-ti faca piesele la cota. Sau poate un strung nou-noutz te-ar ajuta dar...mmm.... tot nu scapi definitiv.

Cauta si... vei gasi oameni care si-au facut singuri motorare. Dar nu sunt multi... Ceva mai multi sunt cei care si-au facut tuning. Adica, au luat un motor si au mai.. mesterit ceva la el. Dar nici astia nu sunt foarte multi. Nu e usor... dar se poate.

Daca ai intrebat doar sa aflii cum stau lucrurile, e o chestie.

Dar daca ai intrebat pentru ca vrei sa te apuci de asa ceva, pune muuuulte intrebari inainte sa te apuci. Sa nu pierzi timpul degeaba...

Dar, precum am spus celui care vroia sa construiasca o radiocomanda cu infrarosu (mneatza Emiliare...), desi nu-s sigur ca ai sa reusesti, iti tin pumnii si.. spor la lucru.


Sanatate
alexella

[Valteras]

1. In Romania au fost cateva tentative de productie de motoare. Marinare, zi-i omului mai multe!

2. Aproape sigur, ar costa mai mult!

[rallyman]

Cu riscul de a fi in contadictie cu Alex un strung le poate face pe toate ,exista unul care a facut istorie in fabricarea de motoare dar ca in romania acuma rugineste in Buc. la CSTA ca asa e in modelism.

Constructori de motoare au fost in romania destui si cu performante foarte notabile ,dar bineinteles ca acum sint in .................strainatate. astfel : Stefan Popa a facut la Bacau motoare de 2,5 cmc pt combat cu foarte bune performante actualmente in Canada : Targu-Muresul a fost unul din cele mai prolifice centre de fabricat motoare in romania erau chiar doi constructori in oras ,fabricau la vremea aceia motoare de 15 cmc navo o echipa era condusa de Pista la Electromures actualmente sef de atelier prototipuri la Firma WEBRA si cealanta de catre Dorel Ciltea la IPL . A ramas antologica baia de cromare a cilindrului (camasa pistonului ) facuta de Dorel Ciltea dintr-o halba de bere ,cromare care se facea acasa in bucataria sus numitului.

E adevarat ca inainte de 1989 se gaseau mult mai usor materiale caci iara cu riscul de a nu fi deacord cu ceilanti nu neaparat prelucrarile sint pe primul loc ci materialele de ex. daca vrei sa faci sau sa repari un set de motor doua lucruri sint importante si se iau de la inceput in calcul cromarea camasii si materialul din care se face pistonul ( pt un set ABC aluminul din care se face pistonul ptrbuie sa aiba cel putin 21% siliciu in aliaj ) . Iarasi antologica goana multora dintre noi dupa pistoane din motoarele de autocamioane Kraz sau
Raba facute in germania de MAN. acele pistoane contineau 26% siliciu si sint identice ca aliaj cu pistoanele motorelor NOVAROSSI.

Rulmentii nu au fost practic o problema e chiar ridicol :rulmentul de fata de la motoarele de 3,5 cmc indiferent de constructor sint STAS 607zz (pe limba tuturor rulmentul mic de aspirator sau mixer ) CMB de 15cmc e si mai politicos foloseste 6001 si 6002 ( nu mai e nevoie sa spun nu ? pompa de apa si alternator de DACIA) mai vreti?

A am uitat am acasa un set de documentatie a unui motor de 3,5 cmc facut dintrun bloc de dural pe freza cu sistem de racire cu apa facut de Caruntu Aurel de la Bacau sistem revolutionar la vremea respectiva caci motorul avea camasa incorporata (facuta in blocul motor) si cromata de Dorel Ciltea tot in halba de bere .

Deci sau facut motoare termice in Romania bune si foarte bune , se pot face inca dar, ............... nu mai are cine !!!!!!!!!!!!!

Mi -am adus aminte vorbea Alex de tratamente termice la Bacau la Aerostar era un nene tratamentist care ne trata axele de la motoare , stia cind sa le scoata din cuptor numai daca scuipa pe ele ,iar calmarea piesei o facea scufundind-o intr-o solutie care avea in ea urina de vaca .nu e folclor am inca un ax facut de acel nene si e beton .

Asa ca daca te roade se pot face si aici lucruri tari

[Valteras]

Frumos le mai zici, Rallyman!
Si inca ar mai fi de zis!

Mai bagati, care mai stiti istorie!

Valteras

[rallyman]

Cred ca sfatul lui Alex e bun totusi incepe cu modificarea unui motor pt. inceput dar fi atent s-ar putea sa-ti placa.Am sa incerc mai jos sa -ti dau citeva sfaturi si citeva idei pe care eu l-am folosit si care mi-au adus multe succese.

Nu-ti cumpara multe motoare la inceput (sa lansat o moda generata de colegii nostrii care au posibilitati sa schimbi motoarele ca batistele e total contra productiv nu esti multumit de unul i-l schimbi cu altul - finalul nu-l stapinesti pe nici unul ).

Nu pune botul la puteri exagerate afiste de catre constructori ,trebuie sa stii ca puterea la un motor de modelism e data de turatie se pot obtine azi turatii de 38-42.000 /min care pot genera puteri de 2,6-2,7 cp la 3,5 cmc si cam aici se termina adevarul mai incolo apare marchetingul sint fabricaniti care anunta turatii de peste 45 .000 dar eu nu le cred mai ales la sisteme de alimentare atmosferice (fara pompa de combustibil) si chiar asa imagineaza-ti ce probleme apar la demultiplicarea unei astfel de turatii ne mai vorbind de faptul ca e se obtine doar pe bancul de proba si ca intr-o cursa atingi foarte rar aceasta turatie.

Cauta motoare cu transferuri normale sint cele mai cuminti pot fi usor modificate in bine ,caci intr-un cilindru suprafetele care pot fi degajate pt. ferestre sint tot acelesi : numai ca mai nou fabricantii le inpart in mai multe spatii .O sa-ti dau un exemplu O.S. 21RZ(P) (3,5cmc auto) e campion mondial de 5 ani consecutiv la 1/8 teren si are 3 ferstre de transfer.

Nu cumpara motoare care nu au bucsata biela jos la axul maneton.Nu sint motoare de calitate.

Coreleaza-ti intodeauna carburatorul cu gaura de admisie din arborele cotit gaura carburatorului trebuie sa fie egala sau mai mare ca cea din ax cu max 1,5 mm o rupere a acestui raport duce la un motor greu de reglat cu reglaje foarte exacte fara plaje de tolerante,care in general sint foarte greu de realizat.

Fa-ti o reteta fixa de combustibil si nu renunta la ea ,gindestete la motor ca la o persoana si dai sa manince ce place nu te lua dupa altii .ASA CA SI NOI DOUA MOTOARE NU SEAMANA LA FEL FIECARE ARE FELUL LUI DE A FII.

Dupa ce ai facut rodajul ,fa si reglajul camerei de ardere.astfel : scoate saiba de la chiuloasa cu care a venit motorul si masoar-o apoi inlocuieste-o cu una mai subtire (de obicei motoarele vin cu o saiba groasa de 0,2-0,3 mm)cu 4-5 zecimi ,porneste motorul daca nu arde bujia mai redu din grosimea saibei pina incepe sa arda bujii ,atunci te opresti si adaugi la saiba rezultata o alta foarte subtire de 0,05 .Ai sa ramii surprins ce motor ai.Atentie reglajul se face cu acelasi combustibil.

Nu te scumpii la ulei foloseste cel mai bun (sintetic daca poti)

Incearca intii motorul cu combustibil standart fara nitro dar nu cu mult ulei max 13% sar putea sa merga brici .Nu pune nitro pt. asa pun toti saigura-te mai intii ca ai facut toate reglajele cum trebuie si dupa aceia foloseste si nitro.In cazul in are folosesti nitro reglajele de la camera de ardere se fac in sens invers adica se adauga saibe ( arderea cu nitro e mai violenta si necesita o camera mai mare.

Asta seara cam atit diseara o sa va spun cum faceti un MOKI M7 un super motor se poate modifica sa ajunga la 28.ooo rpm si 2,3 cp cu doua saibe si 1 ora de munca atenta.

[Marinaru]

OK...iata cu ce incerc sa vin si eu:
Productie de motoare la Bacau a fost facuta nu de Popa Stefan ci de inginerul Radu Mircea...care inca mai este in Bacau si mai are posibilitati de productie...dar nu mai are piata. Motoarele s-au numit Mobac si au fost construite oficial aprox. 200 bucati.
La Tg Mures s-au confectionat motoare de 3.5cc, 5cc, 12cc, 15cc, 24 cc cu un cilindru si doi cilindri si chiar motare navo de 25 cc cu aprindere cu scanteie...toate ca produse de serie.
Prin anii '70 s-au mai confectionat motoare la Intreprinderea Optica IOR Bucuresti...circa 200-300 bucati.
Acum ca materiale folosite:
Pentru piston, siliciul depinde de regimul de turatie si capacitatea motorului. Practic, cu procentul de siliciu scade coeficientul violent de expansiune termica a pistonului dar odata cu cresterea cantitatii de siliciu, pistonul devine casant. La motoarele cu segment, procentul nu trebuie sa depaseasca 15 procente, pe cand la motoarele de tip ABC procentul creste intradevar pana pe la 20 %.
Siliciul nu este solubil in aluminiu pentru orice concentratie. Siliciul este foarte putin solubil in aluminiu si anume 1.6% si deasemenea aluminiul nu este solubil in siliciu decat pentru maxim 1%. Asta inseamna ca aliajul AlSi este un amestec heterogen, din doua solutii omogene: Al98.4Si1.6 si Al1Si99 care formeaza graunti. Aliajul eutectic AlSi este12.6% siliciu unde puncul de topire este destul de coborat (500grdC inca este solid iar pentru 3% siliciu punctul de topire este de 521 grdC). Duritatea maxima a aliajului AlSi este 75 HRB 45 HRB pentru 3% Si si 69 HRB pentru 18% Si. Rezistenta la deformare este directa cu duritatea: 12% Si este valoare optima.
Cea mai importanta proprietate este coeficientul de dilatare. Acesta este 18[10^-6/ deg c] pentru Al pur, 22 pentru 3% Si in Al, 19 pentru 12% Si si 18 pentru18%. Conditia este de a se potrivi pistonul in cilindru si in cazul motorului fierbinte, si in cazul motorului racit.
Pentru cilindrii de alama ABC sau ABN cu un coeficient de dilatare termica 18 [10^-6/ degC] se potriveste aliajul 18% AlSi pentru piston. Permite porniri usoare la orice temperatura si deasemenea un cuplu mare la turatii mici (datorita pierderilor mici de etansare datorate imperecherii corecte a valorilor materialelor)
Biela se confectioneaza din celebrul material aliaj de aluminiu din standardele 2024 (sau aliaje care nu depasesc 12% Si), cu sau fara bucsa. Bucsele nu se justifica la motoaresele mai mici de 3.5 cc, cu toate ca exista si asemenea produse. Unele fabrici de marca mai confectioneaza biele din aliaje de titan (chiar Popa Stefan avea asa ceva pe Mobacurile bricolate de el pentru competitii...apropo, este in vizita la fata lui in Canada dar sper ca dupa ce isi vede nepotelul sau nepotica, nu sunt sigur, se va reintoarce intre noi!)
Segmentii de confectioneaza din fonta nodulara tratata, calire si revenire inalta (arborele cu came de la masina Aro e fain pentru asa ceva, credeti-ma pe cuvant) pentru segmentii standard (cu sectiune dreptunghiulara). Pentru segmentii "Dickes", (cei cu sectiune in forma de "L") aliajul este fonta-nikel (nikelul in proportie de aprox 30 %, aliaj maleabil, segmentii putand fi indoiti fara sa se rupa...sigur, nu recomand sa se ajunga in situatia asta...)
Cilindrii se confectioneaza din oteluri sau fonte albe, tratati si cromati sau necromati. Ca standarede pentru otel, Rul1 si Rul2 sau oteluri refractare cu posibilitate de tratament cu retea martensitica. Tratamentele se fac de suprafata (cianurare sau nitrurare...nu e recomandata cementarea, pentru ca aceasta cedeaza la regimuri termice de solicitare)
In cazul pistoanelor din fonta (piston plonjor), materialul este fonta perlitica tratata (calire+revenire inalta).
Arborele cotit se poate confectiona din oteluri din standardele celor de arc, tratate prin cementare.
Pentru cartere, aliaje de tip siluminium turnate sub presiune sau liber. cele mai rezistente sunt cele turnate liber, materialul fiind detensionat. Cele turnate sub presiune sunt insa mai riguroase, mai usoare, dar mult mai friabile la socuri.
Pentru imbunatatirea motoarelor de serie (si tin sa subliniez, imbunatatire, nu modificare) este necesar sa asiguram o curgere cat mai putin turbulentaa amestecului prin motor: intarea in motor a amestecului sa se faca dupa raze de curbura (slefuirea intrarii prin fereastra de admisie din ax (sau a valvei de distributie) sub un anumit unghi, fara a schimba diagrama), la fel si in privinta ferestrelor de admisie din cilindru: slefuirea acestora sub un unghi de 15-20 grade, fara a modifica pozitia ferestrei prin slefuire; lustruirea canalelor de baleaj.
Pentru regimuri de rezonanta, volumul camerei de ardere trebuie sa fie cat mai mic si Rallyman a descris foarte bine modul de reglare al camerei. Pentru relantiuri foarte joase, camera insa trebuie sa fie mare. Pentru exemplificare, o sa dau cateva cote edificatoare:
1.5-2.5 cc camera de ardere are intre 0.1-0.5 mm inaltime; pentru 3.5-6 cc, camera de ardere variaza intre 0.3-1 mm iar pentru motoare mai mari de 6 cc, camera de ardere variaza intre 0.5 mm si 3 mm (valoarea maxima este data de cazul motoarelor cu deflector pe piston).
Eh...am obosit...dar sigur este mult mai mul tde atat!
Ca un PS: Pistoanele se pot face pe strung la o cota apropiata de cea reala (diferente de 1-2 sutimi) dupa care, se pot slefui la cote finale cu ajutorul unor calibre din fonta sau textolit si pasta diamantata cu ulei...tot pe strung, calibrul plimbat cu mana. Masuratorile se fac in ambele capete ale pistonului pentru a se evita formele conice.
Pentru motoare mai mici, un pont pentru materiale de cilindri: cozi de burghiu (cozile sunt netratate si pot fi prelucrate in strung).

Aceasta postare a fost editata de Marinaru: 02 June 2003 - 01:19 PM

[Marinaru]

Iata un tabel cu aliaje din standardele sovietice folosite la confectionarea pistoanelor in modelism!

Fisiere atasate

•  Motor.doc (17K)
  Number of downloads: 594

Aceasta postare a fost editata de Marinaru: 02 June 2003 - 10:58 AM

[alexella]

aoleoooo... unde ti-au incaput toate astea Marinare-n cap... ca nu pare mare de la departare. O fi cretz-cretz pe dinauntru....

uau.... mai tre' sa citesc de vreo doua-trei ori ce-ai scris, ca sa pricep jumate. Oricum, daca tot ai scris, fa copy-paste, pune-le de-o parte si.. mai baga ceva la vademecum...

Brava... Daca mai poti, ma baga....

[Virgil]

Baieti, are dreptate Alexella, mai bagati si la VADMECUM sa ramana si pentru alti detaliile respective ...
ca este pacat sa se piarda ......

Felicitari, a-ti pus o cantitate de informatii...... :) :wub:

[ZOD]

Ailaltii din care fac parte si io va roaga mult de tot sa puneti in VADEMECUM . Va rog io mult de tot :wub: :) :) .Ganditi-va la copii copiilor nostrii ca o sa citeasca vadmecum-ul intr-o colonie pe marte si o sa zboare planoare si acolo. Daca o sa aiba probleme cine ii ajuta ?
:D :D :D

Aceasta postare a fost editata de ZOD: 02 June 2003 - 11:46 AM

[Emilare]

Mai Marinaru, daca ai vrut sa ne bagi cu totul in ceatza sa stii ca ai reushit !!!!! Nu stiu altii, da eu am terminat Conservatoru' si pe cuvant ca nu am priceput aproape nik de acolo. Sper totushi ca sunt oameni care au inteles... (nush care or fi aia) :) :) :wub: :D :D Oricum felicitari ca posezi atatea cunoshtinte.

[ZOD]

Emiliare..sincer nici nu cred ca trebuie sa pricepem ce a zis . Ai retinut ca a zis ceva de motoare . Dupa ce invatam ce si cum cu motoru, chestii elementare o luam cu ce a zis marinaru . D'asta e bine sa punem la pastrare cuvintele lui (nu ca pleca undeva) ... Acum daca am cumparat un planor n-am pretentia sa inteleg tot din prima zi. Cel putin io. Oricum camasa , piston , radiator etc astea stiu ce sunt si cum functioneaza la modul general (ei mi-au explicat intr-un subiect). Restu e peste mine...
Incepe si tu cu inceputul .... (nu te supara pe mine dar tot ai tendinta sa sari peste niste etape ...) .. stiu nu e treaba mea...recunosc. Ziceam si io asa .... scuze inca odata . :wub:

[KRI]

nene marinarule, daca tot ai asa un tabel frumos cu si despre motoare niste suprafete pentru ferestrele respective ai?

[rallyman]

Marinare , salutari de la Fane Popa am vorbit aseara cu el i-am chiar transmis pe mail consideratiile tale si bineinteles ca niste bosorogi am tot comentat ,la motoarele cu segment gama potolita (Moki, Webra,O.S ) procentul de si. urca linistit pina la 18% ( asta din testele efectuate de noi pe multele motoare reparate).

Oameni buni din multele si pretioasele informatii adunate de Marinaru(admirabil articol) ar trebuii sa cititi printre rinduri urmatoarele :Vestitul aliaj de aluminiu 2024 din care se confectioneaza biela este folosit la realizarea palelor de elice la avioanele reale si din aceasta se foloseste doar virful acesteia asa ca cei care stati pe linga depozite de fier vechi sau unitati de aviatie fiti cu o ochii pe pale de elici .Pontul asta la aflat de la unul dintre cei mai mari modelisti din Romania Dl. Stefan Purice.

Pistoanele de autocamioane Kraz sau Raba cu pistoane facute de Man ,neaparat pistoane merse, se mai gasesc prin tot felul de autobaze.Cind mai apelati la Tataie (am vazut lucrari facute de el impecabile) e bine sa va mai duceti si cu materialul vostru.

Cei care stati in provincie fiti cu ochii pe carutele vechi facute de tigani sau cele ardelenesti facute in zona Mures si Cluj au la la oiste niste bucsi de fonta o minunatie , se pot face niste segmenti mai buni ca cei originali.
Ce va povestesc acuma nu e folclor : 1984 a fost organizata la Tg.Mures o cupa a tarilor socialiste la navomodele de curse FSRV la care a participat si o delegatie din Ungaria, aceasta era insotita de catre Bimbi Zoltan nimeni altul decit tatal motorului Moki si inginerul sef al fabricii Moki si care era si arbitrul sef al concursului . In fine vine si ziua startului lume cita frunza si iarba ( nu glumesc) pe malul Muresului printre spectatori si niste colorati cu carutele dupa ei, se aduna concurentii se face proba radio si la un moment dat unul dintre cai se sperie de ceva si face o miscare brusca cu caruta si se aude un scirtiit prelung si iata-l pe nea Bimbi al nostru ca lasa balta startul si se apuca sa negocieze cu magraonul cu cit ii cumpara caruta .Dupa un moment de spupefactie se da totusi startul si dupa cursa la o bere (mama ce le mai radea- doar Fane Popa i-i mai tinea isonul ) ne vinde si noua pontul. Inutil sa va mai spun ca pina am plecat sa dus vestea prin inprejurimi ca sint niste sonati la Wichend ( la strand) care cumpara fiare vechi de carute mai am si acuma o bucata de fonta deaia adevarata.Nu va mai spun ca cu acea ocazie ca sa luam o pereche de bucsi a trebuit sa cumparam si un ham ,de aventuri de tinerete,

Deci tinind cont de informatiile plimbate pe aici de Marinarul ,eu sau altii fiti si voi cu ochii in patru dupa materiale , modelismul nu inseamna numai a cumpara ci in primul rind a face. O sa postez mai tirziu modificarile de la Moki M7

[Marinaru]

...hehehehehe...acum cativa ani, au furat tiganiii din cimitirul Ghencea toate eliciile de pe mormintele pilotilor; or fi fost modelisti?!!
Rally, multumesc pentru vesti. Sper sa mai am ocazia sa-l salut personal pe Popa Stefan, dar pana atunci pot sa te rog pe tine s-o faci din partea mea?
Pentru Kri: nu posed o statistica a suprafetelor ferestrelor din cilindru. Problema insa e mai cotoioasa, pentru ca suprafata ferestrelor este corelata cu canalele de baleaj iar volumul acestora e in directa legatura cu volumul carterului si a capacitatii motorului...poate o sa faci tu o statistica folosind motoare consacrate si o sa scoti si tu un tabel...nu ai nevoie decat de o seringa gradata. Eu nu mai am timp, cu toate ca mi-ar fi placut.

[mizzone]

marinare, da` nu zboara si ei ("tiganii modelisti")? esti tare, fratioare,rid de se uita astia la mine de cred ca sint dus cu capul...

[ZOD]

Orice despre motoare e binevenit aici ,d ar mai ales ce ma doare pa mine acum . Cum aleg bujia . Dupa combustibil ? Dupa motor ? Ideea e ca pana acu mi-a mers bineee . Acu vreau nitro in combustibil . Schimb bujia ?
Ar fi misto sa facem ca la statice un fel de "kit review" pt bujii motoare etc .

[ReD]

bujia, lunga sau scurta dupa cap cilindrica. lunga de la 4cc in sus. de obicei astea lungi sunt standard

la motoare noi, bujie medie, la cele rodate calda. rece doar daca recomanda producatorul. oricum in manualul motorului scrie ce bujie ii trebuie. unele motoare sunt pretentioase la bujie. adica daca nu ii pui ce recomanda producatorul nu merge chiar bine

de ex pe magnumul meu rulam cu medie si mergea nasol. cand iam pus calda cum se recomanda in prospect a mers ok

daca nu ai manual se poate lua de pe site de la producatorul manualului. cel putin la principalele marci de motoare gasesti si manual la download

nitro da un pic de putere si face pornirea mai usoara. nu conteaza bujia. adica nu o schimbi daca pui sau nu nitro.

review pentru bujii nu poti face ca nu ai la dispozitie decat una sau doua marci de bujii, nu 50 cate gasesti in afara. acolo chiar ca nu sti ce bujie sa iei, dar la noi iei ce ieste si cei mai ieftin

Aceasta postare a fost editata de ReD: 29 June 2004 - 09:04 AM

[ZOD]

Da aia cu bujia recomandata e adevarata. Am avut bujie normala si de abia mergea. Am pus bujia calda si merge ca focu .
Vorbeam de bujii in general datorita faptului ca din alea cateva marci care se gasesc la noi sunt unele proaste. De ex xorg cu aia de la robbe nu a reusit mai nimic.

[ReD]

si eu am crezut ca am probleme cu robbe. dar rulam cu elice prea mare si se supraincalzea motoru si se ducea bujia dupa cum zice wabo.

intradevar dupa ce am trecut la elici mai mici (10x4 la 9x5) motoru nu sa mai oprit in aer si nici bujiile nu sau mai ars. tot cu robbe merg. sunt ok

[Anonim]

Nu stiu daca stiti dar exista o regula de aur in alegerea bujiilor.
"Motor cald rezulta bujie rece" si viceversa.Daca nu se dispune de documentatia motorului
unde sa fie precizat exact tipul bujie, recomandarea este cea de mai sus.
In fuctie de racirea pe care motorul o are asigurata se poate alege bulia.
De fapt ce inseamna "calda sau rece" . Este cantitatea de caldura pe care bulia poate sa
o disipe in chiulasa in timpul functionarii. Cu cit caldura se disipa mai rapid cu atit
bujia se numeste ca e mai rece.

[CristiM]

ReD, la 29 Jun 2004, 09:02, a spus:

nitro da un pic de putere si face pornirea mai usoara. nu conteaza bujia. adica nu o schimbi daca pui sau nu nitro.

Si in functie de cantitatea de nitro se schimba bujia.
De exemplu, la OS, bujiile R5 sunt recomandate pentru +25% nitro!!

S-a mai discutat pe tema bujiilor si a motoarelor temice aici

Sa traiesti

[ZOD]

ReD, la 29 Jun 2004, 10:04, a spus:

si eu am crezut ca am probleme cu robbe. dar rulam cu elice prea mare si se supraincalzea motoru si se ducea bujia dupa cum zice wabo.

intradevar dupa ce am trecut la elici mai mici (10x4 la 9x5) motoru nu sa mai oprit in aer si nici bujiile nu sau mai ars. tot cu robbe merg. sunt ok

AHA !
Deci conteaza si alte lucuri in alegea bujiei .
Pana la urma ar trebui sa ai la tine mai multe bujii sa testezi exact ce si cum se potriveste . Asta daca vrei sa iesi un pic din specificatiile producatorului.

[ReD]

@cristiM: da, da zod e aerohoolic nu masinutzar. la aero nu se pune mult nitro. mai mult de 10-15% nu se pune ca nu merge motorul bine, asa ca nu e cazul.

pentru motoare aero doar la cele foarte mici (coxurile alea mici de ex) se pune nitro mult

@anonim: bujie calda sau rece inseamna de fapt asta: temperatura la care poate ajunge filamentul pana sa se arda. adica la bujia rece mai mult de 1.5V nui pot da ca se arde. dar le cea medie pot merge pana la 2V si la cele calde pana pe la 3V. de aceea acele bujii vor da caldura mai mare (trece curent mai mare de la sursa sau bacterie -> temp mai mare)

[ReD]

si nu tre sa ai mai multe bujii la tine. dacai rodat motoru baga cu calda ca merge fara probleme

[Silfax]

Pornind de la premisa ca sunt un novice in ale motoarelor termice, spun si incerc sa-mi egzplic ceea ce am obs. folosind diverse tipuri de bujii... si anume: Totul este legat de raportul dintre inertie termica a bujiei (dupa demarajul motorului) si evolutia presiunii din cilindru. Zunt niste curbe de pres./temp. pt. funct. optima a mot., ce se vor a fi urmarite si de aici sfatul de a citi instructiunile producatorului!!!
Am obs. si eu ca la mot. noi, in rodaj, nu merg bine cu bujii calde, tocmai pt. faptul ca detenta are loc mai devreme = scaderea randamentului. La unele mot. mai pretentioase, se poate face reglajul pt. pres din cilindru, in fct. de bujia si tipul de combustibil folosit..., dar in general am urmat instructiunile producatorilor si nu am avut prbl. cu functionarea...

[ReD]

silfax are dreptate. oricum, pana nu pui bujia si nu o testezi nu ai de unde sti. banii se duc pe bujii cas consumabile, dar dupa ce ai reglat motorul bine nu mai ai probleme, adica nu mai mananca bujii

[ZOD]

Consumabile ... vazusem pe cineva la pista cu 2 motoare navo CMB enorme dupa parerea mea nu stiu exact de cat si isi cumparase 40 de bujii.